Cei 180 de elevi ai Școlii Gimnaziale Vlașin ar trebui să fie niște copii fericiți. Au 20 de laptopuri nou-nouțe, așezate frumos pe băncile din laboratorul de Tehnologia Informației și Comunicării.
Numai că, la Vlașin, informația, comunicarea și mai ales tehnologia sunt doar în cărți. Locuitorii nu au semnal la telefon și nici acces la internet.
Așa că frumoasele laptopuri noi stau închise de când au fost cumpărate în toamna trecută, când s-a renovat școala, iar copiii se rezumă la a le privi.
Dacă v-ați imaginat deja citind aceste rânduri că Vlașin este o comună îndepărtată, așezată pe undeva în munte, la distanță de agitația marilor orașe, să știți că nu putea fi ceva mai greșit. E la 30 de kilometri de București, în județul Giurgiu.
Teoretic, localitatea are și internet, și telefonie mobilă, are chiar echipamente de ultimă generație, care consumă și curent. Semnalul lipsește doar. În realitate, căci pe hârtie Vlașin a fost bifată de statul român ca având tot ce trebuie pentru ca oamenii să folosească internetul și telefonul.
Și facturile curg, și abonamentele oamenilor vin negreșit lună de lună.
Doar semnalul nu vine sau, când vine, este atât de slab și fluctuează atât de mult încât un telefon dat sau primit ori simpla căutare a unei informații pe google devin un chin.
„Dacă mergeți acum în școală, veți vedea că nu avem internet. Cu greu ne desfășurăm orele de TIC („Tehnologia Informației și Comunicării”, n.r.) în unitatea de învățământ. Toate cadrele didactice vor să folosească tehnologia. Nu ne putem desfășura orele așa cum trebuie”, se plânge Gica Nicolae, directoarea Școlii Gimnaziale Vlașin (comuna Schitu).
În pandemie a fost și mai mare chinul.
„Deși au fost mai multe rețele accesibile, nu ne-am descurcat foarte bine, semnalul e foarte prost. Era ceva nou pentru noi însăși predarea online, iar internetul era cel care nu ne ajuta în niciun fel”, explică directoarea.
Zona ar avea de toate. În 2019, la Vlașin și în alte două sate din comuna Schitu au fost montate echipamente de furnizare a internetului prin programul național Ro-Net. Recepția a fost făcută, echipamentele consumă curent electric, dar datele mobile tot nu există în zonă.
„Echipamentele sunt racordate la sistemul energetic public, sunt funcționale, după părerea mea, dar cine beneficiază de aceste servicii nu pot să vă spun”, ridică din umeri Ionel Pașol, primarul din Schitu.
Pentru cei 1.700 de locuitori din cele patru sate, comunicarea este de coșmar, atunci când prind un pic de semnal. Alteori, imposibilă.
„În majoritatea satelor din comuna Schitu se vorbește foarte greu”, recunoaște Ionel Pașol, primarul din Schitu, dar se declară neputincios.
Administrație locală bruiată de semnalul slab
La opt km distanță, în comuna alăturată, situația este similară.
„Cu telefonia mobilă sunt probleme în zonă pentru că nicio companie nu poți să spui că acoperă semnal 100% în întreaga localitate”, a declarat pentru Europa Liberă Ilie Ene, primarul comunei Stoenești, din județul Giurgiu.
O bună parte dintre cei peste 1.700 locuitori ai celor trei sate componente se confruntă cu această situație. Lipsa ori proasta calitate a semnalului au dus chiar la situații comice. Primarul nu-și poate convoca consilierii la ședințe de urgență. Doi dintre ei locuiesc în satul Mirău, la distanță de primărie, și nu au semnal la telefon DELOC.
„Au fost «n» cazuri să convoc o ședință cu caracter de urgență. Nu am putut să-i prind și a trebuit să trimit șoferul sau pe cineva 2-3 km după ei să-i anunțe ca să poată să participe și să știe de ședință”, explică primarul din Stoenești.
Jumătate dintre localitățile din județul Tulcea, fără semnal sau cu semnal de formă
Într-un top al județelor cu probleme de conexiune la telefonia mobilă și internet, județul Tulcea ar obține o poziție fruntașă. Jumătate dintre Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) se confruntă cu dificultăți.
„Sunt probleme peste tot: Ceatalchioi - imposibilitate apel, servicii de urgență - nefuncționale, POS, Ceamurlia de Jos - la fel, Chilia Veche - la fel. Crișan, Frecăței, Hamcearca și tot așa”, spune Alexandru Dan Munteanu, prefectul județului Tulcea.
Conform datelor oferite Europei Libere, în 24 din cele 51 de UAT-uri din județul Tulcea, autoritățile locale au înștiințat prefectura de lipsa ori calitatea scăzută a semnalului.
Este și motivul pentru care prefectul a făcut la rândul său mai multe sesizări pe această temă. În urma lor și în contextul incidentelor cu drone din războiul Rusiei împotriva Ucraina, care au căzut inclusiv în localități românești de pe malul Dunării, s-a constituit din octombrie 2023 o comisie interministerială pentru rezolvarea problemelor de comunicații din Tulcea.
Au trecut două luni și jumătate, dar situația e la fel.
Consiliul Județean și Prefectura au identificat în decembrie terenuri în zonele Ceatalchioi, Pardina, Chilia și C.A. Rosetti pe care Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să le ofere operatorilor de telefonie mobilă ca să instaleze antene performante. Totul e încă un plan, deși situația trenează de ani de zile.
„Acești operatori își vor monta acolo instalațiile necesare remedierii acestei lipse de semnal sau a calității scăzute a acestuia”, dă asigurări prefectul Alexandru Dan Munteanu.
Până atunci, mulți localnici află de atacuri când le trec dronele pe deasupra capului. Lipsa semnalului sau calitatea slabă a acestuia nu permite alertarea rapidă a populației.
„Degeaba avem adăposturile. Oamenii nu au cum să meargă la ele doar când aud dronele. Sistemul de alarmare e deficitar, aproape zero. Degeaba l-am făcut că nu putem să-i anunţăm. Chiar dacă aş pune sistem de alarmare pe maşină, să merg să sun cu goarna, cu sirena, cu clopotul, nici noi habar nu avem când vin dronele. De mai bine de doi ani e problema asta", a afirmat în toamna anului trecut Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, citat de Agerpres.
Tulcea nu este singurul județ cu mari probleme la capitolul calitate a semnalului. În decembrie 2023, deputatul Viorel Salan (PSD) arăta că în Hunedoara există 77 de localități cu semnal GSM foarte slab și alte patru (Furcșoara, Luncani, Runcu Mare și Văleni) fără acces la date de voce sau de internet.
Potrivit unui studiu prezentat de Ministerul Educației în septembrie 2020, în plină pandemie, când se punea problema începerii anului școlar online, 23% dintre copii nu aveau acces la o conexiune de internet funcțională. Majoritatea cazurilor erau în sate sau comune din întreaga țară.
Despre problemele generate de școala online a scris și Europa Liberă.
Probleme cunoscute, soluții îndepărtate
Faptul că sute de mii de oameni nu au acces la servicii de calitate de internet și telefonie mobilă este cunoscut la cel mai înalt nivel guvernamental. Dar asta nu ajută prea mult, după cum stau lucrurile pe teren.
„Statistic avem astăzi undeva la 1.500 de localități din România, nu UAT-uri (unități administrativ teritoriale, n.r.), ci localități care nu au internet la punct fix și, automat, conectivitatea este una redusă”, declară pentru Europa Liberă Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
O statistică a localităților unde internetul și telefonia mobilă sunt, dar doar pe hârtie, nu există însă. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, o medie de cinci sate pe comună, potrivit reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Anul trecut a fost încheiat programul Ro-Net, care a conectat la rețea 695 de localități. Finanțat cu 85 de milioane de euro, fonduri europene, deservește peste 300.000 de beneficiari din 120.000 de gospodării. Și la Vlașin, în Giurgiu, au fost puse echipamente prin acest program, dar realitatea din teren arată că degeaba.
Alte 1.000 de localități ar putea avea internet la punct fix în următorii ani, spune ministrul Ivan. Numărul locuitorilor va fi principalul criteriu de selecție.
„Vorbim de o ierarhizare a celor mai populate localități și, din această perspectivă, vom acoperi aproape toată zona locuită din România până la finalul acestui proiect care se va derula până în 2026”, explică ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Un alt sprijin ar trebui să vină prin implementarea legii 5G. Promulgată în 2021, aceasta prevede măsuri referitoare la autorizarea rețelelor de comunicații electronice care asigură servicii de acest tip.
Din datele oferite de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, până în 2028 ar trebui ca toată infrastructura din România să fie actualizată la tehnologie 5G.
„Asta înseamnă automat o zonă de conectivitate mult mai mare și acoperirea semnalului inclusiv în zona de drumuri europene, autostrăzi, căi ferate, drumuri naționale, pentru că e foarte important ca și atunci când mergi cu mașina, chiar dacă nu ești în localitate să ai aceeași calitate la telefon și la internet”, mai spune pentru Europa Liberă ministrul Ivan.
Internetul este un drept al omului
Liberul acces la internet a fost trecut din 2011 de Organizația Națiunilor Unite printre drepturile fundamentale ale omului.
„Având în vedere că internetul a devenit un instrument indispensabil pentru realizarea unei game de drepturi ale omului, combaterea inegalității și accelerarea dezvoltării și progresului uman, asigurarea accesului universal la internet ar trebui să fie o prioritate pentru toate statele”, se arată în Raportul raportorului special cu privire la promovarea si protejarea dreptului la libertate de opinie și exprimare, Frank La Rue, din 2011.
Documentul spune că fiecare stat ar trebui să dezvolte o politică concretă și eficientă, în consultare cu reprezentanți din toate secțiunile societății, inclusiv sectorul privat și ministerele relevante, pentru a face internetul disponibil pe scară largă, accesibil tuturor segmentelor populației.
Conform licențelor de utilizare a spectrului radio deținute, Orange, Vodafone și Telekom Mobile au avut obligația de a acoperi cu servicii de voce zonele locuite de cel puțin 98% din populația României până la data de 5 aprilie 2017, iar RCS&RDS până la data de 5 aprilie 2019.
În urma verificărilor ANCOM, prezentate la sfârșitul anului 2022, toți operatorii de telefonie mobilă și-au îndeplinit obligația de acoperire cu semnal a 98% din populația României.
Din 2019, agenția a lansat aplicația aisemnal.ro, ce prezintă gradul de acoperire a localităților din întreaga țară. Alte aplicații folosite de specialiști sunt „Signal Strenght” sau „GSM Signal Monitor”.
Și operatorii de telefonie mobilă prezintă propriile hărți cu gradul de acoperire.
Pe aceste hărți, sunt zone care figurează ca fiind acoperite, cum este cazul satului Mirău din Giurgiu. În realitate însă calitatea semnalului e atât de slabă încât nu permite și convorbirile telefonice sau accesul la internet, după cum a declarat pentru Europa Liberă însuși primarul din Stoenești, comună din care face parte și Mirău.
„Problema e că se plătesc abonamente: și pentru un semnal bun, și pentru unul prost, tot banii ăia îi dai”, concluzionează și Ionel Pașol, primarul comunei Schitu. El știe din propria experiență cât de dificilă este întâlnirea cu semnalul de calitate în satele din Giurgiu pe care le administrează.
Deși plătesc la fel ca toți ceilalți abonamente la telefon mobil și internet, oamenii din aceste zone sunt lipsiți de drepturi fundamentale - la muncă, la educație, la informație.
Cum se explică semnalul inexistent sau de slabă calitate
Conform datelor transmise la solicitarea Europei Libere, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) face măsurători doar în spațiile publice, pe drumurile naționale, județene sau comunale, în exteriorul proprietăților private.
Acesta este motivul pentru care, în interiorul clădirilor, semnalul poate fi foarte slab sau inexistent, ecranat de pereți.
Reprezentanții ANCOM mai arată că disponibilitatea și calitatea serviciului de telefonie mobilă variază în timp și depind de multipli factori, precum:
condițiile meteorologice sau de relief,
acoperirea terenului cu diverse forme de vegetație,
densitatea construcțiilor, precum și înălțimea și structura acestora,
numărul de utilizatori conectați la o anumită stație de bază, precum și volumul traficului generat de aceștia,
apariția unor disfuncționalități locale/ zonale ca urmare a unor incidente sau lucrări programate ori necesare în regim de urgență etc.
Europa Liberă a întrebat toți marii operatori de telefonie mobilă cum se explică faptul că în zone care figurează ca fiind acoperite de rețeaua lor, calitatea semnalului nu permite o convorbire telefonică sau accesarea internetului.
„Serviciile care pot fi furnizate la o anumită adresă pot varia în funcție de infrastructura disponibilă. Harta aproximează acoperirea radio care poate varia în funcție de locație și timp, poate include zone cu acoperire limitată sau fără acoperire și nu garantează disponibilitatea serviciilor”, a răspuns RDS&RCS, la solicitarea Europei Libere.
Compania susține că în interiorul ariilor care apar ca fiind acoperite pe hartă, calitatea serviciilor și disponibilitatea lor pot fi influențate de diverși factori: modificări în structura rețelei, avarii, volumul de trafic generat de clienții din zonă, calitatea terminalului utilizat, particularitățile clădirii în care se află terminalul, grosimea și structura pereților și a ferestrelor, interferențe radio, fenomene meteorologice și altele.
„Motiv pentru care datele și imaginile din prezenta harta nu reprezintă o garanție contractuală pentru disponibilitatea serviciilor sau nivelul semnalului”, mai spun reprezentanții RDS&RCS.
Ceilalți mari operatori de telefonie mobilă și internet nu au răspuns până la ora publicării acestui material solicitării Europei Libere.
Facebook Forum