România are, cu o singură excepție, nave de război lansate la apă înainte de Revoluția din 1989, în timpul Războiului Rece. Aceste vase militare ar trebui să intervină în posibile situații tensionate cu flota Rusiei, celebra Flotă a Mării Negre.

Spațiul Mării Negre a devenit una dintre cele mai tensionate zone din lume în ultimii ani, după anexarea Crimeei de Rusia, în 2014. Deși este membră NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) din 2004, România nu a reușit să-și dezvolte flota militară în ultimii 17 ani.

Strategie până în 2024

Rolul decisiv al flotei în viitor este stipulat în Strategia militară a României pentru perioada 2021 - 2024, aprobată, miercuri, de Guvern. Documentul intitulat „Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de provocări” asigură, potrivit Ministerului apărării (MApN) „direcționările necesare până în 2024 și fundamentează, în același timp, bazele transformării durabile a Armatei până în anul 2040”.

Strategia prevede și îmbunătățirea dotărilor militare, inclusiv cele ale flotei, fără a se face însă precizări concrete. „Concomitent, noua strategie subliniază necesitatea inovării, adaptării și implementării unor obiective pe liniile de efort ce țin de capacitatea de reacție a unităților, organizarea pe timp de pace și de război, digitalizare și utilizarea noilor tehnologii", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Cel mai important contract

Pentru a face față provocărilor rusești din Marea Neagră, tot mai dese mai ales după anexarea Crimeei din anul 2014, la București s-a stabilit, în 2016, achiziționarea unor vase moderne din clasa corvetă. Corvetele sunt nave de dimensiune medie, însă foarte rapide și pot intra într-o confruntare cu nave mai mari, dar mai ales cu submarine sau cu aviația.

În 2019, după multe bătălii și contestații între Ministerul Apărării și companiile Naval Group (Franța) și Damen (Olanda), guvernul român anunța că un contract de 1,2 miliarde de euro va fi atribuit societății din Hexagon, cea care urma să colaboreze cu Șantierul Naval din Constanța pentru a realiza patru corvete de război. Acestea ar fi urmat să fie predate Flotei Române până în anul 2027, conform anunțului publicat de Romtehnica, societatea din subordinea Ministerului Apărării.

Blocajul

Modul în care a fost realizat contractul de atribuire, desfășurarea licitației și implicațiile politice din perioada 2016-2019, dar și lupta juridică dintre Damen și Naval Group au făcut însă ca înțelegerea contractuală să nu poată fi semnată de partea română și compania franceză nici până acum. Oficiali ai Ministerului Apărării și ai Naval Group nu au putut să precizeze pentru Europa Liberă dacă acest contract va fi semnat în acest an sau dacă va fi mai fi semnat vreodată.

Motivele pentru care contractul este blocat:

• Cel mai important motiv se referă la faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în aprilie, la solicitarea Damen, să sesizeze Curtea Constituțională privind modul în care s-a efectuat licitația și atribuirea contractului.

Cauza nu a fost încă dezbătută de judecătorii constituționali. Reprezentanți ai Ministerului Apărării au confirmat pentru Europa Liberă că înțelegerea cu Naval Group nu poate fi semnată până nu se termină lupta din justiție.

• Pe lângă acest motiv, reprezentanți ai Ministerul Apărării nu cred că Naval Group are dotările necesare în acest moment pentru a realiza corvetele pe șantierul naval de la Constanța, așa cum ne-au transmis mai multe surse din ministerul de resort.

Acest lucru a fost subliniat și de compania Damen în bătălia din instanțe. Naval Group și-a asumat că va dota șantierul naval din Constanța, va face transferul de tehnologie, doar după ce va semna contractul cu Ministerul Apărării, ceea ce nu s-a întâmplat nici până acum.

• În acest moment, chiar dacă Ministerul Apărării ar dori să semneze contractul, partea franceză și reprezentanți șantierului naval de la Constanța susțin că prețul trebuie actualizat pentru că oferta a fost la nivelul anului 2019 iar între timp prețul a crescut.

„Probabil decizia se va lua în Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru că reprezentanții ministerului evită să ia decizia semnării acestui contract, deși acest contract a fost câștigat la o licitație unde condițiile nu au fost stabilite de noi”, ne-au transmis reprezentanți ai asocierii Naval Group - Șantierul Naval Constanța.

Traseul contractului

În 2016, în mandatul guvernului condus de premierul Dacian Cioloș, s-a stabilit că aceste corvete, dacă vor fi realizate în țară, pot fi construite doar de Damen, la șantierele navale din Galați și Mangalia. Aceasta pentru că grupul olandez deja realizează din 2008 nave militare la Galați. Mai mult, a fost realizată și o hală imensă pentru a se realiza navele într-un spațiu închis și astfel să fie limitat spionajul cu ajutorul sateliților

Din acest motiv, în 2016, Guvernul a dorit să achiziționeze cele patru corvete prin atribuire directă, conform HG 906/2016, prin care contractul era atribuit șantierului din Galați al companiei Damen Shipyards Group.

După ce PSD a câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016, Parlamentul nu a aprobat demersul Guvernului. În 2018 a fost luată decizia organizării unei licitații.

Pe 26 februarie 2018, s-a publicat anunțul de participare A3/1526 pe site-ul Romtehnica împreună cu documentația de atribuire a contractului. Deși era un contract complex de natură militară, a fost aplicat criteriul prețului celui mai mic.

Pe 6 noiembrie 2018, au fost deschise plicurile cu ofertele financiare. S-a stabilit oferta câștigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța, având prețul cel mai mic, în jur de 1,2 miliarde de euro. Oferta Damen era mai mare cu 50 de milioane de euro.

Lupta s-a mutat în instanță

De atunci, au pornit mai multe dispute juridice în instanțele autohtone la inițiativa companiei Damen care s-a simțit nedreptățită. Unul dintre motive: firma olandeza era gata a doua zi să înceapă să asambleze navele militare, iar șantierul de la Constanța nu avea dotările necesare.

Curtea de Apel București a decis în final, după mai multe dispute, în vara anului trecut, că nu poate stabili că Naval Group nu a fost desemnat în mod corect drept companie câștigătoare a contractului de peste 1,2 miliarde de euro. Prin urmare, a respins solicitările Damen de anulare a desemnării Naval Group ca firma câștigătoare a contractului.

Flota Română vs Flota Mării Negre

În Marea Neagră au loc frecvent exerciții militare ale forțelor NATO, iar navele Statelor Unite se opresc periodic în Portul Constanța.

Flota Română deține, din punct de vedere al navelor mari, trei fregate și patru corvete. Cu o singură excepție, toate sunt fabricate înainte de 1989, atunci când încă mai era Războiul Rece dintre NATO și URSS. Excepția este reprezentată de o corvetă construită în 1996.

Cele mai moderne nave de război, fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria au fost cumpărate în 2004 de la Marina Britanică și au fost recondiționate. Însă, aceste vase de război sunt fabricate în 1986 (Regele Ferdinand) și 1984 (Regina Maria). În schimb, fregata Mărășești a fost lansată la apă în 2015 la Mangalia.

Flota Română are și în acest moment patru corvete: „Amiral Petre Bărbureanu” - fabricată în 1983, „Vice-Amiral Eugen Roșca - 1987, „Contra-Amiral Eustațiu Sebastian” - 1989, „Contra-Amiral Horia Măcelaru” - 1996.

În plus, flota militară mai poate aduna și trei nave purtătoare de rachete care se pot implica în conflicte.

În schimb, conform datelor din surse publice oferite de Moscova sau publicate în presa internațională, Flota Mării Negre a Rusiei cuprinde (dacă ne limităm la navele importante): un crucișător și un distrugător, nave din clasa superioară, patru fregate, șapte nave de asalt, cinci corvete și, mai ales, cinci submarine.

Caracteristici navelor oferite de Naval Group

Corvetele pe care le va deține România, dacă va fi semnat vreodată contractul cu Naval Group, sunt din clasa denumită Gowind. Aceste nave se găsesc și în flota unor state ca Egiptul (operează deja trei unități), Emiratele Arabe Unite (a comandat două) și Malaezia (construiește șase unități bazate pe acest model).

Corvetele Gowind pot lupta împotriva altor nave de suprafață, împotriva submarinelor și a aeronavelor. Acestea sunt disponibile în două versiuni: Gowind 1000 (1.000 de tone) și Gowind 2500 (2.500 de tone).

Gowind 2500 este o corvetă rapidă, gândită pentru misiuni de supraveghere, patrulare și escortă. Mai mult, nava poate fi folosită împotriva traficului ilegal de bunuri și în misiuni anti-piraterie. Corveta poate găzdui un elicopter și mai multe drone.

În versiunea standard, corveta Gowind 2500 este dotată cu: un tun principal de 76 mm, două tunuri de 20 de mm, 16 lansatoare rachete sol-aer, 8 lansatoare rachete antinavă și două lansatoare triple de torpile. La acestea se adaugă capabilități pentru război electronic și contra-măsuri.