Autoritățile descoperă în ultima vreme tot mai multe importuri ilegale de deșeuri, mii de tone de gunoaie fiind dirijate către România. Transporturile reprezintă deșeuri care nu mai pot fi reciclate și care ajung să fie arse sau aruncate pe câmpuri.
Europa Liberă a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) o explicație cu privire la modul în care ajung containerele cu deșeuri în România și care este procedura de import.
Transferul intracomunitar de deșeuri se face în baza unui regulament stufos al Parlamentului, reglementare care împarte gunoiul în mai multe categorii. Pot importa deșeuri doar firmele care au instalații autorizate de reciclare a gunoiului.
Transportul trebuie însoțit de o serie de informații cuprinse într-un formular completat de persoana care organizează transferul. Formularul trebuie să fie semnat de cel care organizează transportul înainte de efectuarea acestuia și apoi semnat de destinatarul deșeurilor, după ce au fost recepționate.
Negustorii de resturi
Potrivit ANPM, în unele cazuri, destinatarul deșeurilor este un comerciant, așa-numitul „broker” de deșeuri. În România, acești operatori economici, care nu intră fizic în posesia deșeurilor, ci doar le manipulează contra unui comision, trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu. Deci intermediarii nu au nevoie de autorizație de mediu.
Despre această situație, un cunoscător al fenomenului ne-a spus că situația nu e este tocmai corectă deoarece „destinatarul deșeurilor transferate în țară nu poate fi un broker de deșeuri, întrucât brokerul este definit legal ca o persoană care acționează în numele altei persoane, îl reprezintă și evident acesta din urmă va fi destinatarul, nu brokerul! În practică, de multe ori, exportatorii acceptă să fie trecuți ca destinatari finali brokerii, ceea ce distruge trasabilitatea deșeurilor rezultând astfel imposibilitatea urmăririi până la final, până la valorificare. Astfel, multe deșeuri nu mai sunt valorificate, ci sunt eliminate prin depozitare permanentă sau ardere”.
Întrebări fără răspuns
Am solicitat Agenția Națională pentru Protecția Mediului să ne comunice ce cantitate de deșeu valorificabil a importat România în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, și care este cantitatea totală de deșeuri importată în același interval.
O întrebare la care nu am primit niciun răspuns. „Deoarece în cazul transferurilor transfrontaliere de deșeuri realizate, conform art. 18 din Regulament 1013/2006, nu este necesară o aprobare preliminară/ulterioară din partea autorităților competente, iar cadrul legal național nu conține prevederi în acest sens, Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu deține informații cu privire la importul/transferul intracomunitar către România a deșeurilor pentru care este aplicabilă această procedură”, se arată în răspunsul ANPM la întrebarea „Europa Liberă”.
Despre cantitatea de deșeuri importate în baza unei notificări și a acordului scris al destinatarului, în vederea valorificării în instalații autorizate, ANPM arată că are date statistice doar pentru anul 2019.
„Singura instituție românească care se ocupa de transferul intracomunitar este ANPM. Orice transfer intracomunitar de deșeuri este obligatoriu notificat. Notificarea se adresează ANPM. Toate transferurile trebuie însoțite de un formular asemănător cu un document de mărfuri, care conține informații începând de la generatorul de deșeu, la transportator, persoana care intermediază tranzacția (broker), destinatarul final inclusiv instalația de valorificare a deșeului și o declarație acelui ce organizează transferul că are contract ferm cu societatea de valorificare, adică destinatarul final. De mai bine de zece ani, câțiva oameni din ANPM aprobă importurile de deșeuri, sunt mereu aceiași indiferent de guvernele care se succed”, mai susține sursa noastră.
Informații incomplete
Am întrebat ANPM cine centralizează și supervizează importurile de deșeuri, răspunsul fiind că „activitățile desfășurate de structurile ANPM se regăsesc în regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin decizie a președintelui ANPM și publicat pe pagina de internet a instituției noastre”.
Pagina de internet a ANPM nu funcționează, fiind direcționați către o versiune veche a site-ului. „Președinții ANPM se schimbă după fiecare guvernare, fiind o funcție politică. În schimb, directorii din agenție care aprobă aceste importuri sunt de 15 ani acolo”, ne-a declarat un angajat al Agenției.
În prezent, președintele ANPM este Florin George Gârbacea, fost candidat USR PLUS pentru Parlament.
Nu se urmăresc traseele
Un alt cunoscător al acestei afaceri cu deșeuri arată că, până de curând, nu a existat voință pentru combaterea acestor importuri de deșeuri neconforme. „Din incompetență sau lene, nu s-a preocupat nimeni de urmărirea traseelor. ANPM ține evidența importurilor care trebuie notificate în țara de origine (...) Indiferent de broker sau intermediar, instalația de valorificare atestă pe același document că a primit deșeurile spre valorificare, cantitate, data etc.. Sunt circuite tip suveică, foarte asemănătoare cu cele de la fraudarea TVA. Toată filosofia este să urmăresti trasabilitatea, or tocmai asta spune ANPM că nu face”, ne-a declarat un specialist în acest tip de industrie.
El mai consideră că ANPM ar putea foarte ușor să afle ce cantitate de deșeuri a fost importată dacă ar cere datele de la procesatori. „Pentru Agenție ar fi destul de simplu să ceară aceste date de la «instalația de valorificare» și să le introducă în grila lor, pentru a vedea ce cantitate s-a importat, ceea ce e foarte ușor, dar nu vor să facă asta. Probabil, li se pare neinteresant ce se întâmplă cu deșeurile importate. Din cauza lor, fenomenul se poate combate doar punctual, când descoperi că un importator a pierdut mii de tone de deșeu pe drum. În unele cazuri, brokerul semnează și pentru «instalația de valorificare», deși el nu valorifică nimic. ANPM să spună că circuitul urmăribil nu se sfârșește la broker (care e un comisionar) ci la instalația de valorificare iar acestea sunt societăți din jurisdicția lor. Așa, la o analiză superficială, deșeul apare reciclat, dar el nu se regăsește la cantitățile raportate ca reciclate de adevărații valorificatori. Uite așa, deșeul dispare din acte și apare pe câmpuri”.
Firme fără nume
Am întrebat ANPM câte firme străine au cerut anul trecut să introducă deșeuri în țară în vederea valorificării și unde au ajuns aceste transporturi. „În intervalul aprilie 2020 – aprilie 2021, la ANPM au fost înregistrate notificări pentru introducerea deșeurilor în România în vederea valorificării din partea a 35 de notificatori/expeditori aflați sub jurisdicția țărilor de expediere. Documentațiile de notificare a probate au avut ca destinatari un număr de 8 companii autorizate pentru valorificarea deșeurilor”, se arată în răspunsul Agenției, fără să nominalizeze aceste firme.
Doar în ultima săptămână, mai multe transporturi cu deșeuri au fost descoperite de polițiștii de frontieră, iar cele mai multe au intrat în țară prin porturile de la Marea Neagră. Containerele descoperite de autorități se întorc la expeditor, dar aceste capturi sunt rare, având în vedere traficul înregistrat în zona portului Constanța.
”Nu vom fi niciodată groapa de gunoi a continentului! Un nou container cu produse electronice second-hand din UK urma să fie dus în Vrancea. La verificarea în Portul Agigea Garda de Mediu şi Garda de Coastă au găsit televizoare cu ecranul spart, frigidere vechi de 30 de ani şi deşeuri din plastic. Sub masca electronicelor SH se încearcă permanent introducerea în România a Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice”, a scris, joi, pe Facebook, Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu.
Acesta a anunţat că deşeurile vor fi expediate în ţara de provenienţă şi s-a deschis dosar penal. În acte erau trecute mobilier şi jucării.
Tot joi, poliţiştii de frontieră de la Giurgiu au descoperit, în urma unui control făcut asupra unui camion, 20 de tone de deşeuri din plastic provenite din Grecia, pentru care şoferul nu a putut prezenta documente de transfer conform prevederilor legale. Cu o zi înainte, două şlepuri cu peste 1.000 de tone de deşeuri au fost descoperite de poliţiştii de frontieră în Portul Murfatlar, acestea sosind din Bulgaria pentru o firmă din Bucureşti.
De la începutul anului, în judeţul Constanţa au fost descoperite peste 3.000 de tone de deşeuri neconforme.
Controale ineficiente, prin sondaj
Aceste situații ar putea fi evitate dacă România ar avea scanere pentru containere în vămi. Fiecare ministru de Finanțe a promis că va rezolva situația, dar scanerele funcționale tot nu au apărut în punctele de trecere a frontierei.
Europa Liberă a arătat că Viorel Ștefan, Ionuț Mișa, Eugen Teodorovici sau Florin Cîțu sunt foști miniștri de Finanțe care au vorbit la preluarea mandatului despre importanța scanerelor în toate punctele de frontieră. Doar în zona contrabandei cu țigări, suma pierdută anual de statul român se ridică la peste un miliard de euro. Folosind diverse pretexte, nici unul dintre miniștrii menționați nu a reușit să ducă la îndeplinere promisiunea făcută.
România a cumpărat 15 scanere de mai bine de un deceniu, dar ele sunt nefuncționale. Achiziția a fost făcută la cerința Uniunii Europene pentru a combate eficient contrabanda.
Scanerele aveau misiunea de a depista marfă de contrabandă, precum arme, droguri, tutun sau alcool, sau mai nou, deșeuri. În scurt timp, fără mentenanța necesară, scanerele din vămi au devenit inutile. Fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, susținea că problema a fost ridicată la nivelul CSAT în 2018. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
La preluarea mandatului de ministru de Finanțe Florin Cîțu a declarat, în ianuarie 2020, că cele 15 scanere din vămi „nu au funcționat niciodată”.
Cumpărate cu bani europeni, aceste scanere sunt în continuare o provocare pentru statul român. Am întrebat ANAF care este stadiul achiziționării acestor aparate pentru a fi instalate în vămi.
Până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.
