În jur de 30.000 de soldați ruși și aproape toate forțele armate belaruse fac exerciții militare în apropiere de nordul Ucrainei, cel puțin 120.000 de soldați mobilizați în vestul Rusiei și o desfășurare a navelor de război în Marea Neagră și Marea Azov, în ultimele 48 de ore.
Acesta este contextul în care secretarul general al NATO a vizitat România, la baza de la Mihail Kogălniceanu.
Aflat la Constanța, Jens Stoltenberg a declarat că „există un risc real” cu privirea la izbucnirea unui conflict, „pentru un conflict în Europa”.
„În ultimele 48 de ore, Rusia a ocupat practic Marea Neagră și Marea Azov. Este o agresiune în desfășurare, chiar dacă deocamdată nu se trage”, spune fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.
„Înseamnă o asfixiere economică a Ucrainei în acest moment. Chiar dacă vor retrage trupele, rămâne acest punct important: port-avionul natural Crimeea. Și Ucraina deține hidrocarburi în Marea Neagră, cine o să facă investiții - care costă foarte mult, pentru că zăcământul e în ape foarte adânci - în condițiile în care ar avea tot timpul o amenințare? Este iluzoriu”, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu.
El mai spune că vizita lui Stoltenberg în România „arată că flancul estic al NATO este solid și că solidaritatea față de membrii cei mai expuși crizei ucrainene funcționează”, menționând aici Polonia și țările baltice.
România, îndreptățită să ceară NATO o prezență militară permanentă
„România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate”, a spus președintele Klaus Iohannis, aflat la Constanța cu șeful NATO. El a catalogat evenimentul ca fiind unul „crucial pentru securitatea euroatlantică”.
În condițiile în care România este foarte aproape de Crimeea, Ștefan Popescu a spus că Bucureștiul „ar putea avea un argument important să joace un rol în această criză”.
Fotogalerie | NATO și-a întărit prezența în România
Cristian Diaconescu a afirmat că o decizie privind prezența militară permanentă a trupelor NATO ar fi naturală, având în vedere că în zona Mării Baltice există o prezență avansată cu capacitate de reacție imediată în caz de atac.
„Sper ca NATO să ia și decizia formală de a uniformiza tipul de reacție în contextul celor trei dimensiuni de acțiune în relația cu Federația Rusă: apărare, dialog și descurajare. Cred că ar fi momentul ca România să fie ceva mai explicită în a cere prezență militară permanentă, acum funcționând principiul rotației. Este o situație de criză, excepțională și multe din elementele care au stat la baza înțelegerilor NATO-Rusia nu mai subzistă”, a spus fostul ministru de Externe, pentru Europa Liberă.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a întărit ideea că sosirea lui Jens Stoltenberg la Constanța „oferă o perspectivă ca România să aibă, printr-o decizie NATO, o prezență înaintată consolidată, și nu o prezență înaintată adaptată”.
„Și tot la nivel de decizie NATO să se decidă înființarea grupului de luptă România, similar grupurilor de luptă din Polonia, Lituania, Letonia și Estonia”, a completat el.
Ce vrea Rusia de la europeni?
Ucraina a acuzat joi Rusia că exercițiile sale navale din Marea Neagră și Azov au făcut „imposibile” navigația în apele din apropierea coastei de sud, aceste exerciții militare fiind „foarte asemănătoare cu pregătirile unei blocade maritime a porturilor ucrainene”.
„E blocadă, e blocadă din Belarus până în Marea Neagră. Ucraina e încercuită efectiv. Instituirea blocadei arată că deja există un conflict militar. Conflictul militar nu înseamnă neapărat invadarea Ucrainei. Conflictul militar înseamnă afectarea securității ucrainiene prin folosirea forțelor armate rusești”, spune Ștefan Popescu, expertul de politică externă.
„Ucraina are o problemă deosebită în sensul în care Marea Azov este acum controlată de către Federația Rusă, care vrea să controleze cât mai mult din liniile de comunicații maritime, direct și indirect, și zonele economice exclusive ale statelor din zonă”, spune Virgil Bălăceanu, general în rezervă și fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
„Sunt ferm convins că strategia rusă vizează deblocarea proiectului Normandia, pentru că asta înseamnă federalizare. Cum să accepți să acorzi statut special Donbasului? Nu înseamnă o federalizare simplă, ci drept de veto asupra deciziilor ale Ucrainei de integrare în anumite alianțe. Asta e marea nemulțumire a rușilor”, completează Ștefan Popescu.
„Situația din criza ucraineană se aseamănă cu blocusul 48-49 al Berlinului. Care a fost rezultatul acelei blocade sovietice? Zidul Berlinului. Tare îmi este teamă că zid se va face, imaginar, și vom ajunge iarăși la situația de Ucraină înghețată”, mai spune expertul.
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu spune că Rusia este nemulțumită că ideile grupului de la Normandia nu s-au implementat.
„Kievul a respins concluziile acestui grup de lucru, considerând că, prin aplicarea ideilor, se realizează exact federalizarea. Donbas și Lugansk stăpânesc un nivel de autonomie foarte ridicată, în compensare Ucraina ar putea să-și resecurizeze frontiera estică. Ar fi un cost prea mare. În actualul format nu cred că Ucraina și Rusia ar fi disponibile spre concesii”, a subliniat el.
