Pe 10 septembrie 2023, aproape 150 de artiști români au urcat pe scena John F. Kennedy Center for the Performing Arts din Washington pentru un concert care sărbătoarea libertatea religioasă.

„Programul concertului este gândit cu grijă pentru a oferi o varietate de emoții și trăiri spirituale, de la bucurie și entuziasm, la reverență și contemplare”, anunțau organizatorii cu zece zile înainte de eveniment.

Grupul de organizatori includea Ambasada României în SUA, Ministerul Culturii și Opera Națională din București. Lor și s-au adăugat și două asociații: Procred Music și Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați.

Cea din urmă a adus proiectului peste 400.000 de euro dintr-o finanțare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DPRP). Cu doar 40 de lei mai puțin decât finanțarea maximă pe care o permite departamentul - 1.999.960 de lei.

Este printre cele mai recente participări ale DPRP la evenimente cu conotație religioasă și spirituală, după ce instituția și-a crescut în ultimii ani și bugetele și sumele acordate pentru proiecte în diaspora.

Reprezentanții ei spun că aceste creșteri sunt necesare, având în vedere mărimea diasporei, 5,7 milioane, și contribuția ei la economia României. 7 miliarde de euro ar fi intrat în țară în 2022 de la românii din străinătate, afirmă șeful DPRP, Gheorghe Cârciu.

Politologul Cristian Pîrvulescu vede în aceste cheltuieli o formă de promovare a coaliției PSD-PNL pentru alegerile de anul viitor.

„E legată de o formă de pragmatism prin care ei încearcă să cumpere bunăvoința din partea acestor comunități, care sunt foarte disciplinate și care pot avea un rol important în alegeri,” spune Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

Drumurile bisericești ale secretarului de stat Cârciu

Gheorghe Cârciu conduce DPRP de la începutul lui 2022 și a fost numit în funcție de Nicolae Ciucă, pe atunci premier din partea PNL. Vine de la PSD și este un apropiat al secretarului general al partidului, Paul Stănescu. A absolvit o facultate în Lugoj, în 2021, la 30 de ani de la terminarea liceului, cu un an înainte de a fi numit în funcție.

Nu a ajuns la concertul din Washington. Și-a încheiat vizita oficială în SUA, efectuată începând cu 1 septembrie cu o zi înainte. Intempestiv, conform programului oficial. Vizitase deja mai multe orașe – Miami, Atlanta, Chicago – oprindu-se în cât mai multe biserici.

La început de septembrie, a scris Cârciu pe Facebook, a sărbătorit Ziua Limbii Române la Miami, unde a găsit și „un lăcaș de închinat deosebit – Biserica Ortodoxă Stânta Treime”.

Apoi, „împreună cu echipa DPRP”, a participat la cea de-a 110-a convenție a Bisericilor Baptiste Române din SUA și Canada.

Pe 4 septembrie a participat, în Atlanta, Georgia, atât la cea de-a 53-a convenție a Bisericilor Penticostale Române din SUA și Canada, cât și la liturghia de la Biserica Ortodoxă Sfânta Maria.

Ulterior, la Chicago, s-a fotografiat în Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cu înaltpreasfinţitul Nicolae, mitropolitul celor două Americi.

După revenirea din America, pe 16 septembrie, șeful DPRP participa, la Paris, la hirotonisirea părintelui arhimandrit Nectarie ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.

„L-am asigurat de întregul sprijin al Guvernului României. Împreună putem facem lucruri bune pentru românii care trăiesc în această zonă a Europei”, posta Gheorghe Cârciu pe pagina sa de Facebook.

Evenimentul a avul loc în Catedrala „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail” de la Paris. Renovarea casei parohiale și a bibliotecii locașului fuseseră pe lista proiectelor aprobate de DPRP.

Expansiunea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Sub conducerea lui Cârciu, DPRP a promis că va reinventa instituția. De la 12-13 milioane de lei - bani pe care îi avea instituția pentru proiectele românilor din străinătate, a ajuns ca în doi ani să aibă bugete de 20 de ori mai mari. Există și o explicație.

„Românii din afara graniţelor merită să fie reprezentaţi aşa cum trebuie”, declara secretarul de stat Cârciu în martie 2023, la o emisiune găzduită de un site care primise finanțare de la DPRP.

„În 2022, românii din afara graniţelor au trimis oficial șapte miliarde de euro în România. Asta e din datele BNR. Din datele Băncii Mondiale, sunt 12 miliarde. Şi neoficial, putem dubla cifra Băncii Mondiale.”

Revoluția Dept. pentru Românii de Pretutindeni (DRDP) însemnat, mai întâi, creșterea plafoanelor pe care le pot primi aplicanții pentru diferite proiecte. Dacă în 2022 suma maximă a fost de 200 de mii de lei, în 2023 a ajuns la două milioane pentru un proiect, adică 400.000 de euro.

Din datele analizate de Europa Liberă pe baza listelor cu proiecte aprobate și publicate pe site-ul DPRP până la începutul lunii septembrie, până acum au fost acceptate propuneri care acoperă suma de 110 milioane de lei. 71,035 milioane de lei, adică 64% din acești bani, s-au dus spre biserici sau asociații apropiate de instituțiile de cult.

Ghidul publicat în februarie 2023 permite finanțarea proiectelor din categoria „Spiritualitate şi tradiţie” care urmăresc „păstrarea identităţii spirituale şi respectarea libertăţii religioase a românilor de pretutindeni”. E una dintre prioritățile ghidului de finanțare nerambursabilă la care se adaugă:

• Educaţie - păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi formarea noii generaţii, care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate.
• Cultură - păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.
• Societate civilă - sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ în comunităţile locuite de români şi solidaritatea pe care societatea civilă o generează în rândul comunităţilor de români.
• Mass-media - păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor, promovarea României şi a valorilor comunităţilor româneşti, prin sprijinirea mass-mediei de expresie românească din comunităţile româneşti de peste hotare.

Plafonul maxim pentru fiecare dintre categoriile de mai sus era de 500.000 lei/proiect pentru cultură, societate civilă și mass-media. Pentru educație, spiritualitate și tradiție, plafonul a fost de 2.000.000 de lei pe proiect.

Până la începutul lunii septembrie, 23 de proiecte primiseră peste un milion de lei finanțare. Majoritatea, legate de biserică.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Departamentul Românilor de pretutideni spune că „atenția acordată unităților și organizațiilor de cult este determinată de necesitatea susținerii dreptului persoanei aparținând unei minorități naționale de a-și manifesta religia sau credința și a dreptului său de a înființa instituții, organizații și asociații religioase, apărate de Articolul 8 al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, la care România este parte.”

DPRP mai precizează că bisericile au capacitate de a organiza o multitudine de activități pentru românii din străinătate, „ținând cont de infrastructura și resursele (spații și personal) pe care în mod esențial le au la dispoziție în vederea deservirii obiectivului de activitate”.

Printre activităție conexe pe care le nominalizează DRP se numără:

• conservarea tradițiilor
• transmiterea limbii, culturii și civilizației românești
• menținerea legăturilor cu România
• comunicare publică
• activități filantropice

​DRP susține că nu are drept criterii de evaluare diferențierea între tipul de solicitant, după forma de organizare și nici cote de alocare bugetară specială către vreo categorie de aplicant.

Cine sunt marii câștigători

Finanțări maxime, de câte două milioane de lei/ 400.000 de euro, au primit:

În Franța:

- Association Orthodoxe Saint Paraskiva - Sainte Genevieve, pentru realizarea Centrului Cultural Sfânta Parascheva - Sfânta Genoveva.

- Association Cultuelle „La Nativite de Ia Mănăstirea Godoncourt”, care reprezintă „un reper misionar ortodox major în Europa”. Nu e specificat exact în ce constă proiectul.

În Italia:

- Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Irodion de Ia Lainici-Mestrino”, pentru cumpărarea spațiului de slujire.

- Parohia Ortodoxă Română „Sf Cuvios Paisie de la Neamț", din Livorno, pentru „Centrul misionar Sf. Patsie de Ia Neamț”, din Livorno.

- Parohia Ortodoxă Română Sfântul Daniil Sihastrul Piacenza pentru înființarea unui nou centru comunitar și social pentru comunitatea româneascâ din Piacenza.

- Mănăstirea Ortodoxă Română - Sfânta Lucia - Mănăstirea Trichiana, „Oază de spiritualitate și cultură românească”, fără a se specifica exact în ce constă proiectul.

În Germania:

- Mitropolia Ortodoxă Românâ a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, pentru cumpărarea bisericii pentru Parohia Ortodoxă Română din Esslingen.

Zeci de alte proiecte depuse de biserici au primit finanțări de la câteva zeci de mii de lei, la câteva sute de mii de euro. Iar lista va mai crește până la final de an, pentru că plafonul de care se vorbea e aproape dublu.

Pentru concertul de la Washington, D.C. proiectul a fost depus pe 2 august de către Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați din România.

La eveniment, urma să ia parte, tot ca organizator, Asociația Procred Music, o asociație înființată în martie 2023 de pastorul adventist George Ovidiu Doca, fost șef al Institutului Limbii Române.

În 2017, a fost contestat de intelectualitatea românească și a plecat de pe post. Apare ca fondator al clinicii Hope, candidat de la ALDE la alegeri în Bihor și finanțator al PSD în 2008.

Evenimentul fusese anunțat pe pagina Asociației Procred Music încă de pe 4 august, la două zile de la depunerea proiectului. Ca partener, era anunțată Ambasada României de la Washington.

Contactat de Europa Liberă, reprezentantul Procred Music, George Doca, spune că nu are nicio treabă cu finanțarea și că titulara proiectului nu a fost asociația sa.

A evitat să explice cum a ajuns să participe la acest proiect, dar a precizat că s-a ocupat de partea muzicală. E nemulțumit că presa nu apreciază eforturile de promovare a României în străinătate.

Europa Liberă l-a întrebat și pe directorul Operei Române, Daniel Jinga, instituția care a susținut concertul, cum de a fost posibilă anunțarea evenimentului înainte de primiraea finanțării.

„S-a vândut pielea ursului din pădure”, a spus acesta și a explicat diferite alte aspecte. Asociația Procred ar fi fost cea care a venit cu conceptul.

Astfel, înainte să se știe de finanțare, artiștii au cerut vize pentru Statele Unite. Le-au primit cam în același timp cu răspunsul DPRP. Nu a vrut să implice Opera Națională în organizarea evenimentului, pentru că aveau alte proiecte în desfășurare și erau ocupați. În schimb, s-a ocupat o organizație cu care mai colaboraseră, a spus Jinga pentru Europa Liberă.

Nu știe exact dacă exista și un back-up în caz că DPRP nu ar fi dat banii, dar e mulțumit că au riscat și au plătit vizele. Artiștii au stat trei zile la Washington.

Manifestarea a ținut prima pagină a conturilor de Facebook ale Ambasadei României în SUA și ale asociațiilor organizatoare.

Antena 3 a fost partener media, iar mai multe companii de stat – Hidroelectrica, Romgaz sau Transelectrica - au fost printre sponsori. 2.000 de oameni ar fi participat la eveniment. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Hidroelectrica a precizat că a făcut o sponsorizare de 450 de mii de lei.

Evenimentul a atras și furia opoziției. Un deputat AUR a cerut socoteală DPRP pentru irosirea banului public într-o interpelare în Parlament.

Cristian Pîrvulescu: E pragmatism. Plătind bisericile, speră să câștige actualul electorat al AUR

Profesorul Cristian Pîrvulescu identifică o legătură între AUR, o declarație venită din zona Patriarhiei și reacția DPRP.

„Patriarhul a amenințat că va urma o revoluție ca cea din decembrie care îi va măsura pe toți. S-au adaptat și au încercat să cumpere bunăvoința bisericii”, explică profesorul Pîrvulescu.

De altfel, pe 17 mai, DPRP și patriarhul Daniel au semnat un protocol de colaborare între instituții. E al treilea în ultimii zece ani, au declarat, pentru Europa Liberă, surse oficiale din partea Bisericii Ortodoxe Române.

Scopul pentru PSD și PNL este recâștigarea electoratului care a votat AUR la alegerile de acum trei ani și care ar fi ascultat de prelații bisericilor din diaspora.

„A fost un vot sancțiune împotriva faptului că partidele nu s-au mobilizat la referendum, a fost un vot cerut de pastori și de unii dintre preoții fundamentaliști și neolegionari ortodocși. Cred însă că, fără contribuția penticostalilor, AUR nu ar fi ajuns în parlament”, mai explică politologul.

În ciuda sumelor mari care pleacă spre bisericile din diaspora, adaugă Pîrvulescu, rezultatele nu vor fi cele scontate.

„E o iluzie că pot influența ceva prin intermediul bisericii. În realitate, situația nu s-a schimbat deloc față de acum trei ani. Din ce cunosc, ce se întâmplă în Italia, Spania, Franța și Belgia îmi arată că există în continuare preoțime care merge pe linia extremistă, la limita ortodoxiei și a deciziilor BOR-ului.”

Ambasada României în SUA și o parte dintre bisericile românești din diaspora nu au răspuns solicitărilor Europei Libere legate de evenimentul de la Washington.

Cealaltă asociație organizatoare, care depusese proiectul câștigător, a anunțat că și-a schimbat numele după eveniment.

După încheierea documentării pentru acest subiect, Departamentul Românilor de Pretutindeni a mai publicat o listă cu proiecte aprobate. Alte două biserici din străinătate au primit sume de peste un milion de lei, echivalentul a 200.000 de euro.