Linkuri accesibilitate

Românii din Ucraina reclamă lipsa de interes a autorităților de la București


Protest împotriva legii care interzice învățământul în limba minorităților

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a adresat mai multe memorii către autoritățile române în care deplâng încălcarea dreptului la educație în limba maternă, pe care îl numesc „un genocid cultural-lingvistic", și în care critică lipsa de acțiune a autorităților de la București în comparație cu Ungaria sau Bulgaria care a ajuns deja la înțelegeri cu autoritățile de la Kiev pentru asigurarea drepturilor respectivelor comunități.

Comunitatea românească s-a adresat în mai autorităţilor ucrainene, iar în luna iunie a scris comisiilor pentru românii din afara graniţelor şi comisiilor de politică externă din Parlament, preşedinţilor celor două Camere, premierului, ministrului de Externe şi au pregătit un document în care îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis o audienţă, reliterând de fapt cererea şi argumentele similare celor adresate în ianuarie şefului statului.

În discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului că doar Ungaria, Polonia şi Rusia au de obiectat faţă de politica asimilaţionistă ucraineană, în timp ce România e mulţumită de ceea ce se întâmplă”, arată comunicatea românilor din Ucraina, citată de news.ro.

Comunitatea românească din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărțire administrativă la care lucrează guvernul de la Kiev. Dacă în prezent comunitatea românească locuieşte compact în patru din cele 11 raioane ale regiunii Cernăuţi, ca urmare a proiectelor de reformă administrativă aflate în curs de analiză, regiunea s-ar împărţi în 3 sau 4 macroraioane, în care românii vor reprezenta 10% din populaţie, ceea ce are drept consecinţă faptul că nu vor mai avea nicun reprezentant în Rada Supremă şi o subreprezentare la nivel local, neputând astfel să-şi apere drepturile la educaţie, la folosirea limbii materne, identitare, garantate de Constituţie. iar asmiliarea va deveni ireversibilă.

Dând ca exemplu înţelegerile Ungariei (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgariei (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea românească cere autorităţilor de la Bucureşti să negocieze şi să semneze acorduri similare. Românii din Ucraina cer ca problema învăţământului în limba română să fie rezolvată după modelul celei pentru maghiarii din Ucraina. De asemenea, solicită adoptarea unei Declaraţii a Parlamentului privitoare la Legea educaţiei din Ucraina.

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina urmează să depună şi la Preşedinţie un document referitor la situaţia comunităţii româneşti, în care reiau solicitarea de a fi primiţi de preşedinte. Ei reclamă că românii din Ucraina, care sunt aproximativ 500.000, a doua minoritate naţională în ţară după cea rusă, sunt supuşi unui proces sistematic bine organizat, la toate nivelele politicii de stat, de ucrainizare forţată, sens în care a fost adoptată şi legislaţia necesară”.

„Acţiunile statului român în această perioadă au fost şi sunt mai mult decât modeste”, afirmă ei, criticând faptul că de 16 ani statul român nu reuşeşte să deschidă un Institut Cultural Român la Kiev, cu o reprezentanţă la Cernăuţi, deşi există o decizie în acest sens din 2004, dar şi faptul că de 30 de ani statul român nu reuşeşte să restaureze casa lui Aron Pumnul.

„În discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului că doar Ungaria, Polonia şi Rusia au de obiectat faţă de politica asimilaţionistă ucraineană, în timp ce România e mulţumită de ceea ce se întâmplă”, afirmă Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina

Același Consiliu care este o umbrelă pentru 20 de organizații neguvernamentale ale etnicilor români a cerut ajutor și de la București.

„În aceste condiţii, este imperios necesar ca România să-şi revizuiască atitudinea faţă de comunitatea românească din Ucraina înţelegând că doar măsurile urgente pot să salveze de la dispariţie o comunitate istorică bine conservată. Este cazul de a crea o celulă de criză pentru coordonarea tuturor activităţilor Deschiderea ICR-ului la Kiev, cu reprezentanţe funcţionale la Cernăuţi, Slatina şi Ismail nu mai poate fi amânată. România nu poate tolera la nesfârşit atittudinea în forţă a autorităţilor ucrainene de a ne asimila prin toate mijloacele. niciun alt interes şi nicio altă posibilă influenţă din exterior nu pot justifica dispariţia unei comunităţi. Noi nu dorim să ajungem în situaţia confraţilor din Valea Timocului, pentru ca apoi să ne deplângem soarta”, mai denunță românii din Ucraina.

Reforma administrativă din Ucraina a fost demarată în 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamnă, cu scopul eficientizării prin comasare a diferitelor unități administrative. Reforma a început de jos în sus, adică de la sate și comune. A doua etapă vizează raioanele și abia în final se va pune problema regiunilor.

  1. În primă instanță, această reformă a dus la formarea prin comasare a 882 de hromade, adică de comunități teritoriale care au rezultat din unificarea celor peste 4000 de sate și comune cu scopul declarat de a avea un număr mai mic de consilii locale. A rezultat o reducere de 36,7% a numărului consiliilor locale. Un alt efect al reformei administrative este o centralizare mai riguroasă a țării, care a pierdut Crimeea și Donbas
  2. Urmează o altă etapă prin care cele 490 de raioane se vor compune în așa fel încât în final numărul lor total să nu depășească 129, deci de trei ori mai mic.
  3. Ultimul nivel de centralizare ar putea fi reducerea numărului de regiuni. O astfel de reorganizare ar urma să se facă însă mai târziu, într-o a atreia etapă. Ucraina are 24 de regiuni (oblast), o republică autonomă, Crimeea, care de facto se află din 2014 sub administrarea Moscovei și 2 orașe cu statut special, Kiev și Sevastopol. Cea mai mare bază militară de la Marea Neagră, care se află la Sevastopol, în Crimeea, se află de asemenea sub jurisdicția Rusiei.

Proiectul de reformă administrativă din Ucraina aflat în dezbatere publică a fost lansat de guvernul de la Kiev la mijlocul lunii trecute și este de interes pentru vorbitorii de limbă română, mai ales punctul 24 referitor la înființarea în regiunea Cernăuți a următoarelor raioane:

  • - Storojineț, cu centrul administrativ în orașul Storojineț. În componența acestuia vor intra, conform propunerii actuale a proiectului legislativ transmis de către Guvern, teritoriile mai multor comunități teritoriale și orașe cu populație compact românească, printre care: Suceveni, Tărăseni, Tereblecea, Storojineț, Carapciu, Crasna, Cuciurul Mare, Hliboca, Pătrăuți, Ciudei etc.
  • - Raionul Hotin, cu centrul administrativ în orașul Hotin.
  • - Raionul Cernăuți, cu centrul administrativ în orașul Cernăuți. În compunerea acestuia ar intra teritoriul comunităților teritoriale și al orașelor Boian, Vancicăuți, Ostrița, Ceagor, Herța, Noua Suliță, Cernăuți etc.

Din cele 11 raioane existente în regiunea Cernăuți, urmează deci să rămână doar trei, cu centre la Storojineț, Cernăuți și Hotin.

În regiunea Cernăuți , 12,5% din populația regiunii s-a declarat de etnie română.

Această propunere de reformă administrativă făcută de Ucraina îi reunește pe majoritatea românilor, dar organizațiile civice insistă să nu fie lăsată în afară nicio comună.

În Ucraina, vorbitorii de limbă română sunt divizați și, potrivit recensământului din 2001, 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155.130 persoane s-au declarat români.

XS
SM
MD
LG