Consumul de cultură din România începe să-și revină după pandemie, arată datele celui mai recent Barometrul de Consum Cultural, care prezintă o analiză a situației din anul 2023.
În 2022, 59% dintre respondenți au vizitat monumente istorice, față de 2023, când procentul a crescut la 67%. În ceea ce privește vizitele la muzeu, în anul anterior raportului, 30% dintre respondenți au afirmat că au fost la o astfel de instituție de cultură. Cu 15% a crescut numărul respondenților în decursul a unui an.
În același timp, bibliotecile, teatrele și cinematografele se situează pe ultimele locuri în ceea ce ține de numărul de utilizatori; ele atrag doar între 20% și 34% din populație.
Pentru mai multe detalii despre ce relație dintre cultură și români, Europa Liberă a stat de vorbă cu coordonatoarea Barometrului, Carmen Croitoru, directoarea Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală și conf. univ. dr. la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
Principalele idei ale interviului:
- cu cât se vor investi mai multe fonduri în renovarea și promovarea unui spațiu public, cu atât vor exista mai mulți vizitatori;
- cărțile nu sunt atractive publicului, pentru că pasiunea pentru lectură nu este cultivată din copilărie, iar bibliotecile au un fond de carte învechit. Drept urmare, cultura orală s-a dezvoltat din ce în ce mai mult;
- platformele de streaming sunt folosite de peste 50% din populație, fiind ofertante și ușor de folosit. În același timp, televiziunea rămâne în continuare în topul preferințelor - peste 90% dintre români se uită la televizor.
- oamenii din mediul rural (47% din populație) au acces limitat la cultură, ceea ce accentuează inegalitățile din societate.
1. Europa Liberă: La modul general, cum s-au schimbat obiceiurile culturale ale românilor față perioada pandemiei?
Carmen Croitoru: Surpriza bună este că, în mare parte, au revenit la același nivel, cu ceva diferențe pe artele spectacolului, care sunt în continuare ceva mai puțin prizate. Dar aici contribuie și faptul că a dispărut o parte din infrastructură. O altă surpriză foarte plăcută este că a crescut mult vizitarea obiectivelor de patrimoniu - a depășit cu mult 50%.
67% dintre respondenți merg în vizită la monumente istorice, merg la situri, merg la muzee, ceea ce e un procent mult mai ridicat decât cel de anul trecut, care se era între 58% și 59%.
2. Europa Liberă: Din raport reiese că teatrele au cea mai mică popularitate în rândul oamenilor, numai 25% dintre respondenți declarând că au fost la teatru în ultimul an. De ce e teatrul pe ultimul loc, în ceea ce ține de preferințe?
Carmen Croitoru: Din cei care mergeau la teatru în mod obișnuit, procentele nu au fost niciodată foarte mari, pentru că, în primul rând, ca să mergi la un spectacol, că e de teatru, că e de operă, că e de dans, trebuie să ai unde. Deci, automat, o mare parte din populație nu are în vecinătate asemenea săli. Atunci procentele sunt întotdeauna mai scăzute.
Sigur, în perioada în care nu erau alte propuneri de petrecere a timpului liber și nu erau atât de diversificate, lumea continua să meargă la teatru. Acum 15-20 de ani se mergea la teatru. Treptat, însă, acest obicei s-a diminuat, a contribuit mult perioada de pandemie și când au spectatorii au revenit în sălile de teatru, n-au mai venit decât 25% din cei 30%-35%, care erau maxime de frecventare. Deci e o scădere, dar nu e atât de dramatică. S-a întâmplat la fel cam în toată Europa.
3. Europa Liberă: La polul opus, monumentele istorice și siturile arheologice sunt cele mai frecventate. Ce îi atrage pe turiști în aceste locuri?
Carmen Croitoru: S-a investit mult în monumentele istorice, s-au reparat multe monumente, multe obiective de patrimoniu, s-au construit imobile, clădiri, s-au renovat foarte multe cetăți și biserici. De-a lungul timpului, oamenii au învățat și fac ca cei din străinătate, adică, atunci când se duc într-un loc, încep să viziteze obiectivele importante de patrimoniu, fie din dorința de a-și face o fotografie, fie chiar din dorința de a le arăta copiilor și de a-i învăța să călătorească altfel decât pentru masă și casă.
Autoritățile locale au avut grijă și au făcut din asta o preocupare, pentru că și-au dat seama că numai așa se pot ridica regiunile respective. Iar în materie de patrimoniu, și profesioniștii, muzeografii și managerii de muzeu au adoptat altă tehnică. Au început să comunice mai bine, au început să fie mai atenți cu publicul tânăr, muzeele arată mai bine, e o preocupare – și asta începe să se vadă.
4. Europa Liberă: În Barometrul de Consum Cultural se menționează că există o tendință de respingere manelelor, deși 15% dintre respondenți (locul 5 din 20 din totalitatea genurilor) au afirmat că acesta este genul lor preferat de muzică. Mai polarizează manelele societatea?
Carmen Croitoru: Manelele au rămas, dar nu mai sunt așa de sus în frecvența de consum, pentru că au rămas lipite de anumite categorii sociale. Asta e muzica lor, o ascultă și o vor asculta în continuare. Dar nu mai sunt tinerii atât de entuziasmați de manelele.
Au apărut și alte genuri muzicale, dar consumul s-a transformat într-o diversitate. Se ascultă și rock, se ascultă și trap, se ascultă și muzică cultă. Deci sunt multe variante. Și baza consumului individual de muzică, atunci când trebuie să aleagă, să asculte, o constituie muzica populară și muzica ușoară, muzica pop.
De fapt, manelele n-au fost vreodată polarizante, pentru că ele caracterizează un grup. Apropo de caracterizarea grupurilor de consum, segmentarea în grupuri de s-a văzut foarte clar - sunt anumite grupuri pentru care e o formă de exprimare, e o formă de divertisment, dar ele au rămas captive acolo. Nu câștigă foarte mulți adepți, dimpotrivă, îi mai pierd.
5. Europa Liberă: Puțin peste jumătate din respondenți au declarat că nu au citit nicio carte în ultimul an. De ce citesc și de ce nu citesc românii?
Carmen Croitoru: Noi suntem o cultură care a părăsit cititul și cartea cu ceva vreme în urmă. Este, de fapt, din păcate, un reflex care vine de dinainte de 1990, într-o perioadă în care cartea a fost interzisă - n-a fost arsă în piața publică, dar a fost subiect de cenzură puternică și nu se prea găsea carte.
Obiceiul s-a instalat și cei care au crescut și au copilărit, mai ales în anii timpurii, în perioada comunistă, și-au dat seama că nu prea au ce citi și nu s-au dus la carte ca la un instrument de acumulare de capital cultural, motiv pentru care totul a rămas la nivel oral. De aceea, la noi în țară, spre deosebire de alte țări, cultura orală e mai prizată, adică toate artele – spectacolul, muzica, imaginile. Tot ce e oral a avut mai mult succes decât o carte scrisă.
Pe lângă asta, nu e cultivat de la vârste fragede apetitul pentru citit. Și nici unii profesori nu dau pe afară de citit. Sunt foarte puține lecții și cursuri chiar care să aibă referințele bibliografice solide. O altă problemă este că nu se găsesc în continuare cărți. Adică bibliotecile serioase nu au titluri adevărate. Se citește multă literatură de divertisment, cărți polițiste, cărți fantasy… adică nu avem încă o cultură scrisă atât de consistentă cum ar fi trebuit să fie.
6. Europa Liberă: Fiind un criteriu care influențează comportamentul respondenților, cum se raportează aceștia la prețuri?
Carmen Croitoru: În unele locuri, în unele domenii și pe unele segmente, prețurile ajung să fie destul de mari. Dacă ne uităm la o familie cu copii mari, care vrea să meargă la teatru sau la operă, atunci un bilet care costă între 50 și 90 lei trebuie multiplicat cu patru, chiar dacă copilul, cât e în sistemul școlar, are o reducere de bilet. Dar tot înseamnă ceva.
Adică o familie care se hotărăște să meargă și să ia pe toată lumea din casă, să meargă la un spectacol, va scoate din buzunar mai mulți bani. La asta adăugați costurile de transport, trebuie și ele puse la socoteală. La asta adăugați că, de multe ori, oamenii au o reticență și spun „mă duc la operă, dar trebuie să mă îmbrac, nu pot să mă duc așa, oricum”. Și atunci, unii își creează propriile bariere, ca să nu ajungă. Se auto-exclud din categoria de consumatori. Însă norocul este că tinerii nu au aceste rețineri.
7. Europa Liberă: 53% dintre respondenți utilizează o platformă de streaming. Ce au în vedere oamenii atunci când se abonează la o platformă de acest tip?
Carmen Croitoru: Streamingul a venit împreună cu obiceiurile de pandemie. Obligați să stea acasă, oamenii au început să se uite la filme. Televiziunile n-au fost de ajuns, chiar dacă avem cele mai multe canale de televiziune din sud-estul Europei. Ele nu au avut programele pe care le așteptau și filmele, care se tot repetau, i-au alungat spre platformele de cinema.
Oamenii își fac abonamente. Unii au două, trei platforme la care se abonează, ca să caute filme noi în permanență. Din nou, este un obicei căpătat în pandemie și la care nu s-a renunțat, pentru că e un consum facil. Nu trebuie să plec, nu trebuie să îmi iau bilet, nu trebuie să mă interesez de program. Dau click, deschid un laptop sau un telefon și încep să mă uit la ceva care mă scoate din viața diurnă.
E evident un obicei care va continua să crească. Cu cât filmele vor fi mai multe și mai interesante, va continua această tendință. Consumul se poate petrece oriunde, ceea ce reprezintă o mare facilitate, adică și-l poate permite aproape oricine. Abonamentul la o platformă de streaming nu e atât de scump.
8. Europa Liberă: În același timp, oamenii petrec mult timp urmărind programele de la televizor, în special filme ori seriale, se arată în barometru. Cât de popular este televizorul, într-o eră a internetului?
Carmen Croitoru: Între 92 și 94% din populație stă la televizor. În mod ciudat, da, televizorul mai este popular, adică producțiile de TV și mai ales canalele de știri ridică în continuare foarte mult audiența, fiindcă oamenii sunt îngrijorați de situația internațională.
Știrile despre conflictele internaționale au fost foarte multe și oamenii nu au altă sursă de informare, pentru că jurnalele de știri, de multe ori, mai rău îi încurcă decât îi ajută, dar neavând altă sursă, se uită la ele - și se uită la mai multe. Atunci, timpul petrecut e mai mai mare.
9. Europa Liberă: Cum influențează inegalitățile sociale accesul la cultură și care sunt grupurile de persoane care au cel mai puțin acces la activități de acest tip?
Carmen Croitoru: Prima și cea mai vizibilă barieră, și cea mai îngrijorătoare, este cea care creează o distanță enormă între rural și urban. Populația din spațiul rural, 47% din oameni, nu au nimic, nu au acces la nimic. Căminele culturale au dispărut, cu cinematografe cu tot, bibliotecile lor sunt, dacă mai sunt, niște biblioteci școlare și în rest nu mai au parte de nimic, decât dacă se suie într-un autobuz sau într-un tren. Ori asta este prima barieră de consum - să nu am infrastructură culturală. Și aici e o mare responsabilitate a autorităților locale, pentru că trebuie să se gândească foarte bine ce fel de cetățeni și doresc.
10. Europa Liberă: Care sunt soluțiile pe care le vedeți pentru a crește gradul pe acces și de popularizare la cultură?
Carmen Croitoru: În primul rând, să încurajăm comunitățile să facă presiune asupra autorităților, să nu mai distrugă singurele lăcașe de cultură, pentru că oamenii ăia au și ei dreptul la cultură, nu numai la oraș trebuie să avem cultură.
În al doilea rând, este nevoie și de o oarecare pregătire a celor care ajung să guverneze aceste județe și locuri, să înțeleagă faptul că întreaga cultură este o problemă socială. Cultura este bun public, nu este apanajul unor oameni care știu să citească. E un bun public și fiecare, pe măsura înțelegerii și pe măsura educației, are voie să aibă acces și ar trebui să aibă acces. Ori toate lucrurile pe care le-am spus până acum s-au transformat deja în bariere de oprire a accesului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
