Linkuri accesibilitate

Rusia amenință cu o nouă criză nucleară: „trebuie să ne pregătim pentru cel mai urât scenariu”


Explozia unei rachete sovietice cu rază mică de acțiune OTR-22, cunoscută în Occident ca SS-12. Această rachetă a fost distrusă în 2018,conform Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare

Criza rachetelor cubaneze s-ar putea reîntoarce, din pricina sistemelor balisticeinstalate instalate de SUA în Europa de Est, susține adjunctul al ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, .

Diplomatul de la Moscova susține că deși SUA și NATO neagă că s-ar pregăti noi sisteme de rachete în regiune, „trebuie să ne pregătim pentru cel mai urât scenariu”: sistemele de lansare Mk-41 sunt o realitate, iar „intenţiile NATO au fost și rămân agresive”. Serghei Riabkov a mai adăugat că „dacă se ajunge la instalarea de astfel de sisteme, situaţia nu doar că se va înrăutăţi, ci se va agrava la maxim, astfel că ne putem regăsi în situaţia unei crize a rachetelor destul de asemănătoare cu cea din Caraibe".

"Criza Rachetelor Cubaneze" a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până pe 20 noiembrie 1962. Situația încordată de atunci, după ce SUA au descoperit că URSS instalase rachete în Cuba a fost momentul în care Războiul Rece era pe cale să devină al Treilea Război Mondial. Această concluzie a fost verbalizată de președintelui american în funcție John F. Kennedy, care a estimat că probabilitatea unui război nuclear a fost aproape 50%.

Nu există similaritățile despre care vorbește numărul 2 din ministerul de Externe de la Moscova, dar Vladimir Putin a avertizat că Rusia va adopta măsuri simetrice şi asimetrice dacă Statele Unite amplasează rachete atomice în Europa după eventuala anulare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) din care au ieșit atât Rusia, cât și SUA.

Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România ar fi încălcări ale acordului.

Alianţa Nord-Atlantică consideră "inacceptabile" afirmaţiile lui Putin, care a ameninţat că Rusia ar putea ataca Statele Unite şi ţări europene care ar găzdui rachete nucleare americane.

Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia.

Moscova a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei și că vizează contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud este o măsură împotriva ameninţării nord-coreene.

Facebook Forum

Internațional - Multimedia

Protestele din Georgia continuă
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:41 0:00
XS
SM
MD
LG