Rusia a cerut Curții Internaționale de Justiție de la Haga să respingă ceea ce consideră că este un caz „plin de vicii”, care contestă argumentul Moscovei că invazia sa în Ucraina a fost efectuată pentru a preveni genocidul.
Solicitarea Rusiei a fost făcută la începutul audierilor preliminare privind dosarul introdus de Ucraina împotriva Rusiei la câteva zile după invazia rusă din 24 februarie 2022.
Kievul susține că Moscova abuzează de dreptul internațional, spunând că invazia a fost justificată pentru a preveni un presupus genocid în estul Ucrainei.
Ucraina contrazice argumentul și spune că nu a existat niciun risc de genocid în estul țării, unde luptă cu forțele susținute de Rusia, din 2014, și că tratatul privind genocidul nu permite o invazie pentru a opri un alt presupus genocid.
Kievul acuză, de asemenea, Rusia că „planifică acte de genocid în Ucraina” și că „ucide și rănește intenționat membrii de naționalitate ucraineană”, comițând ea însăși un genocid.
Oficialii ruși continuă să acuze Ucraina că a comis genocid fără a furniza dovezi ale unor astfel de presupuse crime. Moscova spune că Ucraina folosește cazul în fața instanței superioare a ONU ca o modalitate indirectă de a obține o decizie cu privire la legalitatea generală a acțiunilor militare ale Rusiei.
Audierile, programate să se desfășoare până pe 27 septembrie, se vor concentra pe argumente juridice cu privire la competența Curții Internaționale de Justiție (CIJ), nu pe cazul pe fond. Rusia susține că CIJ nu are competență și spune că acest caz ar trebui respins.
Reprezentantul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a declarat instanței că „poziția juridică a Ucrainei este iremediabil defectuoasă”. El susține că, dacă Ucraina insistă că nu a avut loc niciun genocid, „nu poate exista o încălcare” a Convenției ONU privind genocidul și, prin urmare, cazul trebuie respins.
Pe 19 septembrie, Ucraina va prezenta argumente cu privire la motivul pentru care instanța este competentă să continue cazul.
Instanța va audia și alte 32 de state, toate susținând argumentul Ucrainei conform căruia instanța este competentă să judece speța.
În martie 2022, CIJ a fost de partea Ucrainei, ordonând Rusiei „suspendarea imediată” a acțiunii sale militare. Rusia a ignorat până acum ordinul instanței de a opri invazia.
La începutul anului 2023, instanța a admis cererile a 32 de aliați ai Ucrainei de a se alătura cazului de partea Kievului. Acestea includ toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, Regatului Unit, Canadei, Australiei și a altor aliați ai Ucrainei, dar nu și Statele Unite.
CIJ, cu sediul la Haga, a fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a soluționa plângerile legale depuse de state cu privire la presupusele încălcări ale dreptului internațional. Este instituția judiciară supremă a Națiunilor Unite.
Hotărârile CIJ sunt obligatorii, dar nu are mijloace directe de a le pune în aplicare.
Experții citați de Reuters au spus că o decizie în favoarea Kievului nu va opri războiul, dar ar putea afecta viitoarele plăți de despăgubiri.
Articol realizat pe baza relatărilor AFP, Reuters și Current Time.
