Rusia a criticat decizia Uniunii Europene de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenko președinte legitim al Belarusului, timp în care lidera opoziției a cerut reînnoirea protestelor în masă după ce Lukașenko s-a învestit în secret președinte săptămâna aceasta.
Lukașenko, la putere din 1994, a fost învestit pe 23 septembrie într-o ceremonie secretă după săptămâni de proteste în masă. El a declarat o victorie zdrobitoare la alegerile de luna trecută, de fraudarea cărora a fost acuzat de opoziție.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor în 25 septembrie că decizia de a nu-l recunoaște ca șef de stat va complica dialogul UE cu Belarus dar că nu va avea niciun efect asupra legăturilor Belarusului cu Moscova.
Ca reacție la mișcarea lui Lukașenko, liderul opoziției Svetlana Țihanovskaia a declarat într-un comunicat postat pe rețeaua de mesagerie Telegram că belarușii ar trebui să iasă în stradă duminică, pe 27 septembrie, pentru a cere organizarea de noi alegeri „oneste”.
Rusia îl susține pe Lukașenko, de la alegerile din 9 august, cu un împrumut de 1,5 miliarde de dolari și cu promisiunea unui posibil ajutor militar, inclusiv cu sprijinul unei brigăzi de poliție.
Comentariile lui Peskov vin la o zi după ce șeful politicii externe a UE a reiterat poziția blocului conform căreia refuză să îl recunoască pe Lukașenko lider legitim al Belarusului.
Uniunea Europeană a anunțat că învestirea de miercuri a lui Alexandr Lukașenko pentru un al șaselea mandat de președinte al Belarusului este lipsită de legitimitate democratică, sfidează voința poporului și nu face altceva decât să adâncească criza politică actuală.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reiterat decizia celor 27 de state membre de a nu recunoaște rezultatul alegerilor din 9 august, scrutin denunțat drept viciat de opoziție, și a subliniat că așa numita „inaugurare" și noul mandat sunt lipsite de legitimitate democratică.
„Această inaugurare contrazice direct voința unei mari părți a populației Belarusului, exprimată prin proteste pașnice fără precedent după alegeri, și servește doar pentru a adânci criza politică din Belarus", a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.
Mii de protestatari au luat parte timp de șase săptămâni la proteste împotriva liderului autoritar de la Minsk care a respins orice dialog cu opoziția și a răspuns cu brutalitate la orice manifestație publică. Peste 1.000 de protestatari au fost arestați, iar numeroase mărturii vorbesc despre aplicarea torturii în centrele de detenție.
Uniunea Europeană, care a donat fonduri importante Belarusului în ultima perioadă, a transmis că „își va revizui relația" cu statul est-european, ceea ce înseamnă că va înceta să livreze bani către guvernul lui Lukașenko și va finanța în schimb proiecte independente de politic, potrivit Associated Press.
Svetlana Țihanovkaia, liderul opoziției belaruse, a discutat luni cu miniștrii de Externe din UE despre metode de a ocoli administrația de stat și a sprijini financiar direct sistemul sanitar din Belarus.
„Am cerut Europei să nu mai sprijine financiar acest regim. Toți banii pe care îi primește Lukașenko nu se vor duce pentru ajutorarea poporului belarus, ci pentru represiuni", a declarat opozanta cu referire la reprimarea violentă a protestelor pașnice.
Blocul comunitar a eșuat în a implementa sancțiuni împotriva oficialilor belaruși acuzați că au luat parte la frauda electorală și la reprimarea în forță a protestelor pașnice după ce Cipru s-a opus și a cerut sancțiuni similare și împotriva Turciei pentru disputa din Mediterana de Est. O nouă încercare de a ajunge la o înțelegere între cele 27 de state va avea loc la summitul UE din perioada 1-2 octombrie.
Două alte state refuză ca pe lista de sancțiuni să fie trecut și Lukașenko, potrivit AFP. Este vorba de Finlanda și Suedia care cer o mediere din partea Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa (OSCE). Surse diplomatice vorbesc de circa 40 de oficiali belaruși care vor fi trecuți pe lista de sancțiuni.
Într-o declarație pentru AFP, cu referire la ceremonia de învestitură de miercuri, ministrul danez de Externe a subliniat că locul lui Lukașenko nu este în palatul prezidențial ci pe lista de sancțiuni.
„Organizarea în secret a ceremoniei de inaugurare ilustrează perfect că el nu a fost învestit prin alegeri libere și corecte, ci prin fraudă electorală și violență", a afirmat Jeppe Kofod.
Media de stat din Belarus nu a acoperit ceremonia de inaugurare, oferind doar o știre, lucru inedit pentru un eveniment de asemenea calibru. Accesul la internet a fost indisponibil sau limitat în Minsk pe perioada desfășurării ceremoniei.
Când mulțimea a început să se adune pe străzi pentru a protesta împotriva învestirii, forțele de ordine au răspuns cu bastoane și tunuri cu apă. Ministerul de Interne a anunțat că au fost făcute 364 de arestări.
Învestirea a fost respinsă și de Statele Unite care au transmis că nu îl recunosc pe Alexandr Lukașenko președinte al Belarusului.
Departamentul de Stat a cerut „dialog național" care să conducă la „alegeri libere și corecte sub monitorizare independentă".
Statele Unite au mai cerut autorităților din Belarus să elibereze toți prizonierii politici și să înceteze represiunea asupra protestatarilor pașnici.
Alexandr Lukașenko a susținut că a câștigat alegerile din 9 august cu 80%. La putere din 1994, el a refuzat orice dialog cu opoziția, iar liderii ei au fost fie expulzați cu forța din țară fie încarcerați.
