Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se întâlnește astăzi, 2 decembrie, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la Stockholm, pe fondul tensiunilor crescânde din cauza comasării de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina.
Cei doi se află la Stockholm la reuniunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Anterior, la întâlnirea miniștrilor de Externe ai NATO la Riga, în Letonia, Blinken a exprimat îngrijorarea Statelor Unite cu privire la operațiunile militare ale Rusiei, văzute ca eforturi de destabilizare a Ucrainei.
Oficialii ucraineni și occidentali spun că Rusia a păstrat zeci de mii de militari și echipamente grele lângă granița cu Ucraina după manevrele care au avut loc în vestul Rusiei la începutul acestui an.
„Nu știm dacă președintele Putin a luat decizia de a invada. Știm că își pune în aplicare capacitatea de a face acest lucru în scurt timp, dacă va decide să o facă", a spus Blinken.
La întâlnirea cu Serghei Lavrov se așteaptă ca șeful diplomației americane să amenințe cu noi sancțiuni dacă Rusia nu va pune capăt comasărilor de forțe militare.
Statele Unite sunt pregătite să răspundă cu „o serie de măsuri economice cu impact mare, pe care ne-am abținut să le dăm curs în trecut”, a spus Blinken la Riga. El a mai afirmat că este totuși disponibilă o cale diplomatică.
„Rușii spun că ei cred că acordul de la Minsk ar trebui pus în aplicare. Ucrainenii spun același lucru", a precizat Blinken într-un interviu acordat televiziunii de stat letone, referindu-se la acordurile intermediate de Franța și Germania în 2014 pentru a găsi o soluție politică la conflictul din estul Ucrainei. „Ei bine, cred că dacă s-ar întâmpla asta, cel puțin s-ar rezolva problema din Donbas, din estul Ucrainei”.
Dar trebuie să existe o înțelegere clară a faptului că „dacă există o nouă agresiune în Ucraina, vor exista consecințe”, a spus Blinken.
Rusia, care sprijină separatiștii ce luptă împotriva Kievului în estul Ucrainei, neagă că plănuiește un atac. Moscova blamează Ucraina și pe susținătorii săi occidentali pentru generarea tensiunilor, subliniind că există o mobilizare militară ucraineană similară.
De asemenea, Rusia a avertizat NATO față de dislocarea de trupe și arme în Ucraina. Fosta republică sovietică aspiră să se alăture Uniunii Europene și NATO, mișcări pe care Rusia le consideră îndreptate împotriva ei.
Putin a spus pe 1 decembrie că dorește garanții juridice că NATO nu se va extinde spre est și nu va desfășura arme în apropierea granițelor Rusiei, o referire la livrările de arme occidentale către Ucraina și la exercițiile militare comune.
„Nu cerem condiții speciale pentru noi înșine și realizăm că orice acord trebuie să țină cont de interesele Rusiei și ale tuturor țărilor euro-atlantice”, a spus Putin. „O situație calmă și stabilă trebuie să fie asigurată tuturor și este necesară pentru toți, fără excepții.”
Vorbind la Riga pe 1 decembrie, ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a declarat că Kievul va cere NATO să intensifice cooperarea militară și să pregătească sancțiuni economice ca parte a unui „pachet de descurajare” pentru a împiedica Rusia să atace.
Într-un discurs anual adresat parlamentarilor pe 1 decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut „negocieri directe” cu Moscova pentru a pune capăt războiului.
„Trebuie să discutăm, știind că avem o armată puternică”, a spus Zelenskiy, adăugând că „nu îi este frică” să vorbească direct cu Putin.
