Linkuri accesibilitate

Rusia trimite ajutoare inutilizabile, elevii lui Piketty propun intervenția statului și cum să înjuri ca un olandez. Revista presei europene


Economistul Thomas Piketty pe coperta cotidianului francez Libération.

« Politica nu are ce căuta în sala de curs a unei universități », scrisese odată sociologul Max Weber, dar nimic nu-i împiedică pe experți să se strecoare în tranșeele frontului politicii. 

Emmanuel Macron s-a înconjurat așadar cu un consiliu științific creat special pentru a decide măsurile legate de Covid-19, iar acum, așa cum o dezvăluie Le Monde, a mai înființat și un comitet de « analiză, cercetare și expertiză », făcându-i pe unii să-l acuze că e pe cale de a crea o «République des experts».

Ieri, de altfel, experții l-au convins pe Macron să permită, pentru combaterea coronavirusului, folosirea legală a medicamentului pe bază de clorochină promovat de controversatul expert din Marsilia Didier Raoult. Toate acestea, scrie Libération, alimentează teoriile conspiraționiste, difuzate în special de anumite rețele de extrema dreaptă.

Pe plan european și internațional, tot ieri au avut loc două summituri virtuale, prin videoconferință, cel al G20 si cel al UE, aceasta fiind a treia întâlnire video a celor 27 de lideri europeni în trei săptămâni.

La 12 ani după criza economică din 2008, scrie la Paris Libération, economia mondială e la pământ. G20 a decis așadar să injecteze 5.000 miliarde euro în sprijinirea economiei, ca o revenire a lui big government. Summitul UE a fost însă tensionat. Italia şi Spania au amenințat că vor bloca luarea unei decizii și au cerut o asistenţă financiară masivă. Premierii Giuseppe Conte şi Pedro Sanchez s-au opus măsurilor financiare propuse de Charles Michel, preşedintele Consiliului European, considerându-le "insuficiente". Roma, Paris și Madrid au dat un ultimatum UE. În cele din urmă, după 6 ore de discuții prin video, nereușind să cadă de acord, cei 27 au decis ieri seara să dea 15 zile miniștrilor de finanțe din zona Euro pentru a găsi o ripostă comună în fața epidemiei.

Instituțiile UE de la Bruxelles au propus emiterea de obligaţiuni speciale (numite "coronabonduri"), pentru a ajuta țările afectate. Angela Merkel, însă, cum o scrie La Repubblica, a fost împotrivă. Nimic nu mai corespunde, de altfel, regulilor disciplinei bugetare pe care și le-au impus întotdeauna europenii, iar Le Monde scrie chiar despre cele trei săptămâni care au dat peste cap ortodoxia economică europeană.

Sumbru bilanț

Spania, cu peste 4.000 de morți, a devenit a doua țară, după Italia, cu cel mai mare număr de victime (Italia a depășit 8.200). În Franța s-au înregistrat, potrivit Le Monde, aproape 1700 de decese. Doar în ultimele 24 de ore Franța a avut 365 de decese, printre care o fată de 16 ani. Cu totul, două treimi din morți (15.000 din 22.000), la scară planetară, sunt confirmați în Europa.

Rămâne însă o excepție în Europa, care e Suedia. Guvernul de la Stockholm nu a luat nicio măsură severă, magazinele sunt în continuare deschise, lumea umblă prin toate spațiile publice, iar transporturile în comun sunt pline într-un mod care pare iresponsabil în restul Europei. La Repubblica oferă mărturii ale italienilor din Suedia care s-au pus de bună voie în carantină și pe care ceilalți suedezi îi privesc de sus, aproape rasist (ai limiti del razzismo), ca și cum localnicii le-ar spune: "noi nu suntem ca voi, nouă n-o să ni se întâmple nimic".

În termeni care țin de cifra contaminărilor, cum o calculează cotidianul financiar flamand De Tijd, principalul focar a devenit acum SUA. Ba chiar, într-o situație paradoxal inversată, autoritățile din Mexic sunt pe cale de a împiedica, la frontieră, trecerea cetățenilor din SUA, cărora vameși mascați mexicani le spun acum să "stay at home". Corriere della Sera relatează de asemenea că trei milioane de americani au cerut deja ajutorul de șomaj.

De altfel, chiar și în China epidemia este departe de a-și fi pierdut din intensitate, iar Financial Times scrie despre cazurile ascunse din Wuhan, despre care autoritățile nu vorbesc, pentru a menține ficțiunea victoriei asupra epidemiei.

"Teme-te de ruși, chiar cand aduc daruri"

O întreagă polemică e în curs în legătură cu prezența militarilor ruși în Italia. Rusia a efectuat cel puţin 15 zboruri către Italia, cu avioane militare. Opt echipe medicale au fost trimise în Italia, aducând ventilatoare şi măşti. Dar, deja La Stampa o scrisese: “Mai mult decât ajutoarele, vin militari ruși in Italia”.

Se întâmplă cu ajutoarele din Rusia ca și cu ajutoarele chinezești în Spania. Acolo, El Pais a tras deja semnalul de alarmă în legătură cu testele rapide cumpărate în China: nu detectează cazurile pozitive și au o sensibilitate de doar 30%, când aceasta ar trebui să fie de 80%.

La Moscova, Nezavisimaia Gazeta (NG) scrie despre cum moldovenii întorși din UE (pe care ziarul îi numește Gastarbeiteri / гастарбайтеры) își investesc acum câștigurile în agricultura locală. Asta, scrie NG, după ce prin plecarea a peste un milion de moldoveni în Europa, terenurile fuseseră lăsate în paragină iar în piețe se vindeau numai mere poloneze și roșii turcești.

Le Soir, la Bruxelles, scrie de asemenea despre efectele paradoxal benefice ale izolării cetățenilor asupra calității aerului, precum și scăderea poluării de tot felul, inclusiv a celei sonore.

“Piketty boys”

Publicația franceză Le Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un sumar al presei internaționale, a tradus comentariul publicat recent în The Guardian, la Londra, de economiștii de la Berkeley Emmanuel Saez și Gabriel Zucman. Cerând intervenția statului, Emmanuel Saez și Gabriel Zucman se arată acolo buni ucenici și apostoli ai econoclastului francez Thomas Piketty. Ei sunt de altfel și consilieri economici ai lui Bernie Sanders, iar teoriile lor au fost preluate aprobator la noi de un ideolog din USR precum Cristian Ghinea, care a propus explicit modelul lor intervenționist, prin care statul ar trebui să pună stăpânire pe economie, acum în situație de criză, și să plătească datoriile întreprinderilor.

Porecliți “Piketty boys” (aluzie la faimoșii Chicago boys, discipolii economistului Milton Friedman care au făcut experiențe in vivo pe economia din Chile în vremea lui Pinochet) Saez și Zucman propun redistribuirea averilor, din solidaritate, și taxarea masivă a capitalului miliardarilor.

Cartea lor, “Triumful nedreptății”, publicată în octombrie în SUA, a găsit un mare ecou pe lângă Bernie Sanders, care îi consultă regulat pentru a pune la punct taxa pe avere dorită de aceștia.

În cartea lor, cei doi fac o istorie a fiscului american, de la primii coloni, care au impus o taxă pe avere, trecând prin sec. XIX, când impozitele au fost considerate neconstituționale și până la președinția lui Theodor Roosevelt, care a impus o taxă pe avere între 20 și până la 70%. — “SUA s-au apropiat atunci, mai mult decât orice altă țară din lume, de ideea unui venit maxim legal”, scriu ei acolo.

Abia cu Reagan s-a coborât la un impozit pe avere de 28%, cel mai coborât din întreaga lume occidentală. “Reagan”, spun cei doi, “a creat un climat în care a nu plăti impozite a devenit un gest patriotic.”

Dar până și The Economist, biblia săptămânal britanică a oamenilor de afaceri, are ca articol principalul în numărul său de astăzi unul în care îndeamnă spre o revenire în forță a statului puternic (big government)... cu condiția ca el să se retragă (shrink back) după ce se încheie pandemia.

Să înjuri ca un olandez

În sfârșit, pentru a rămâne la epidemii, același foarte respectabil The Economist oferă astăzi, în secțiunea sa europeană, un instructiv articol lingvistico-cultural despre o particularitate a înjurăturilor și insultelor olandeze: acolo unde în toate culturile măscările se referă la sex, excremente sau religie, cele olandeze trimit cel mai adesea la boală. Boli de orice fel, aproape ca o supraviețuire medievală. De pildă, kankerlijer (“cancerosule”) e una din cele mai frecvente. Unui plicticos îi spui să-și “ia tifosul de-aici” (optyfussen) sau să-și “tragă o tuberculoză” (krijg de tering).

Lista este lungă. Desigur, invectiva autentică trebuie să surprindă (eu am inventat, de pildă, “ursuleț de tomberon”), dar în Olanda prezența bolii penetrează totul, inclusiv acolo unde există termeni de insultă similari cu cei din alte limbi, însă îmbogățiți medical. Astfel, în olandeză nu ești doar o “târfă”, ci trebuie să fii kankerhoer (“târfă canceroasă”).

Să adăugăm că în Flandra vecină există și varianta ‘kankerslet’ (cum ar veni în engleză cancer slut), doar că ea trebuie folosită cu prudență dacă într-adevăr asta înseamnă. Cum o relata acum ceva vreme tabloidul Nieuwsblad, un tânăr care i-a trimis fostei iubite un SMS în care o făcea ‘kankerhoer’ și ‘kankerslet’ a fost condamnat la 15 luni închisoare pentru că fata... chiar avusese cancer.

Facebook Forum

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG