Pe 9 septembrie, Consiliul Uniunii Europene a suspendat în totalitate acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre Uniunea Europeană și Rusia, ca parte a sancțiunilor impuse după invazia rusească din Ucraina. Astfel, călătoriile în Uniunea Europeană au devenit mai dificile și mai costisitoare pentru turiștii ruși.
Unele state est-europene, baltice și nordice au sugerat inclusiv adoptarea unei interdicții totale a vizelor. Potrivit lor, având în vedere situația actuală, turiștilor ruși nu ar trebui să li se permită să viziteze liber Europa. Însă la acel moment, UE era prea divizată pentru a se pune de acord asupra unei interdicții totale.
Mai multe țări, precum Estonia și Lituania, au decis să restricționeze accesul cetățenilor ruși pe teritoriul lor. Altele, cum ar fi Letonia și Finlanda, au declarat că nu vor oferi refugiu rușilor care fug de mobilizarea militară anunțată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe 21 septembrie. În cele din urmă, UE a decis să înăsprească și mai mult reglementările privind vizele ca răspuns la numărul tot mai mare de ruși care încearcă să intre în bloc.
Cât de mult călătoresc rușii?
Potrivit datelor publicate de agenția rusă independentă de sondaje Levada, numărul cetățenilor ruși care călătoresc în străinătate a crescut constant în ultimele decenii.
În 1996, 16% dintre respondenți au declarat că au fost în străinătate. În 2022, această cifră era de 41%. Cea mai mare pondere a fost înregistrată la Moscova (62%) și în orașele cu peste 500.000 de locuitori (45%).
În 2019, Rusia a înregistrat în anul respectiv aproape șapte milioane de plecări către Turcia, devenind destinația cea mai des aleasă de ruși. De asemenea, rușii au efectuat peste 16 milioane de călătorii în țările din Uniunea Europeană, Finlanda, Estonia și Germania fiind principalele destinații.
Cum ajung rușii în Europa?
Pentru a călători în UE, rușii trebuie să solicite o viză de scurtă ședere. În cazul în care țara în care călătoresc este membră a spațiului Schengen, aceștia solicită o viză Schengen de scurtă ședere. Sunt necesare un formular de cerere, un pașaport, un itinerar și alte documente, precum și o programare pentru viză la unul dintre consulatele Schengen din Rusia.
Cinci state membre din UE - Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda și România - nu sunt membre Schengen și, prin urmare, nu pot elibera vize pentru întregul spațiu. Cerințele de viză sunt similare, dar viza este valabilă doar pentru țara care a eliberat-o.
Pe de altă parte, Islanda, Norvegia și Elveția nu sunt membre ale UE, dar sunt membre ale spațiului Schengen. Prin urmare, acestea pot elibera vize pentru întreaga regiune.
Între 2012 și 2021, aproximativ 123 de milioane de vize Schengen de scurtă ședere au fost eliberate la consulatele statelor membre Schengen din întreaga lume.
Aproape 38 de milioane (sau aproximativ 30 %) dintre acestea au fost eliberate la consulatele din Rusia - mult mai multe decât în orice altă țară în aceeași perioadă de timp. Consulatele din China, de exemplu, au eliberat aproximativ 14% din totalul vizelor Schengen.
Între 2014 și 2021, alte 4 milioane de vize au fost eliberate în întreaga lume pentru a intra în Bulgaria, Croația și România. Aproape jumătate dintre acestea au fost eliberate în Rusia. Aceste vize nu le permit însă titularilor să viziteze spațiul Schengen.
Cel mai mare număr de vize Schengen emise în Rusia a fost acordat în 2013 - aproape 7 milioane. Cel mai mic număr a fost în 2016, aproape 3,5 milioane. În 2020 și 2021 au fost eliberate mai puține vize din cauza restricțiilor de călătorie legate de pandemia COVID-19.
Vizele Schengen de scurtă ședere pot fi eliberate pentru o singură intrare sau pentru intrări multiple. După cum sugerează și numele, titularii de vize cu o singură intrare (SEV) pot intra în spațiul Schengen o singură dată și trebuie să obțină o nouă viză pentru fiecare călătorie, în timp ce titularii de vize cu intrări multiple (MEV) pot intra și ieși din spațiul Schengen de câte ori doresc. Se aplică întotdeauna regula 90/180, care permite titularilor să petreacă până la 90 de zile în zonă în orice perioadă de 180 de zile.
La nivel global, ponderea tuturor vizelor cu intrări multiple a crescut de la 42% în 2012 la 59% în 2019, ajungând ulterior la 72% în 2021. Aceeași tendință a fost înregistrată și în rândul vizelor eliberate la consulatele din Rusia, aflată peste media globală. În 2012, aproximativ jumătate din vizele eliberate în Rusia au fost MEV-uri. Ponderea a depășit 80 la sută în 2016 și a ajuns la aproape 88 la sută în 2021.
Faptul că vizele cu intrări multiple sunt acordate, de obicei, după obținerea și utilizarea mai multor vize pentru o singură intrare sugerează că solicitanții de vize la consulatele din Rusia sunt mai degrabă călători frecvenți decât ocazionali.
În general, vizele Schengen sunt valabile pentru toate țările din spațiul Schengen. Cu toate acestea, vizitatorii trebuie să țină cont de faptul că trebuie să depună cererea la consulatul țării pe care intenționează să o viziteze (sau la destinația principală, dacă intenționează să viziteze mai multe țări).
Între 2012 și 2021, Finlanda a fost principala destinație primară pentru cei care au solicitat vize Schengen la consulatele din Rusia, urmată de Spania și Grecia.
Consulatele bulgare din Rusia au eliberat, de asemenea, un număr semnificativ de vize, aproximativ 1,8 milioane, între 2014 și 2021 (datele anterioare nu sunt disponibile). Aceste vize erau valabile doar la nivel național, deoarece Bulgaria nu poate elibera vize Schengen.
Ce s-a întâmplat după invazia Ucrainei din februarie
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie, peste 1,36 milioane de ruși au intrat legal în spațiul Schengen, folosindu-se de frontierele terestre, în principal prin Finlanda și Estonia (date din 5 octombrie). Peste 1,31 milioane de ruși s-au întors în Rusia prin frontierele sale terestre cu UE.
Potrivit Frontex, acești călători au găsit probabil rute alternative din cauza conexiunilor aeriene restricționate.
După ce președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat mobilizarea militară parțială pe 21 septembrie, numărul intrărilor la frontiera terestră a UE a crescut cu 30% (în săptămâna 19-25 septembrie, comparativ cu săptămâna precedentă), potrivit Frontex.
De asemenea, s-a înregistrat o creștere bruscă a căutărilor pe Google privind modalitățile de a părăsi Rusia, iar rapoartele privind biletele de avion dus-întors din Rusia au crescut vertiginos. Frontex preconizează că va exista o creștere a trecerilor ilegale de frontieră și a șederilor ilegale.
Închiderea frontierelor
Părerile privind interzicerea accesului turiștilor ruși în UE sunt încă împărțite. Printre principalele argumente în favoarea interdicției se numără susținerea Ucrainei, reducerea amenințărilor la adresa securității și creșterea presiunii asupra Moscovei.
Pe de altă parte, cei care se pronunță împotriva interdicției invocă necesitatea de a ajuta persoanele care fug din Rusia și dorința de a nu contribui la propaganda antioccidentală a Kremlinului.
Începând cu 19 septembrie, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au restricționat aproape complet trecerea frontierelor pentru rușii cu vize Schengen. În august, Finlanda a anunțat că va reduce vizele pentru ruși cu 90%, iar ulterior și-a închis frontiera din cauza evoluțiilor recente, cu doar câteva excepții.
Ultima parte rămasă din frontiera terestră cu spațiul Schengen, în Norvegia, este acum păzită cu securitate sporită și ar putea fi închisă și ea în viitor. Alte țări, precum Republica Cehă și Slovacia, au declarat că nu vor elibera vize umanitare rușilor care încearcă să evite mobilizarea.
După ce s-a raportat că mii de ruși au fugit în Georgia, Kazahstan și în alte țări vecine, ambasadele Germaniei din regiune au raportat o creștere a numărului de solicitări de vize. Cu toate acestea, conform celor mai recente orientări ale UE, statele membre nu ar trebui să accepte cereri de viză din partea rușilor aflați într-o țară terță, reducând și mai mult fereastra de oportunitate pentru a ajunge în UE.
