Chiar înainte de erupția spectaculoasei mingi de foc, surprinsă în filmările făcute de trecători la nord-vest de orașul de graniță Belgorod, un avion militar masiv de transport a putut fi văzut virând brusc, apoi îndreptându-se în cădere liberă spre sol și lăsând în urmă o văpaie portocalie pe cerul cenușiu.
Era un Iliușin Il-76 - un avion masiv folosit și de armata rusească și de cea ucraineană, cunoscut pentru transportul de mărfuri grele: tancuri, camioane, arme, echipamente, trupe militare.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, avionul care s-a prăbușit pe 24 ianuarie transporta 65 de prizonieri de război ucraineni transportați într-un schimb de prizonieri. Iar vinovatul de prăbușirea avionului ar fi însăși Ucraina, a susținut ministerul rus.
Nu se aștepta nimeni ca accidentul să influențeze prea mult traiectoria războiului din Ucraina, invadată pe 24 februarie 2022 de Rusia lui Putin.
La aproape doi ani de la invazia totală a Rusiei, liniile de luptă sunt aproape înghețate: ucrainenii sapă tranșee și încearcă să reziste, rușii își susțin pozițiile cu atacuri ale infanteriei, veritabile mașini de tocat carne, și cu baraje de artilerie necruțătoare, în timp ce dronele bâzâie amenințător deasupra capului.
Prăbușirea avionului a fost, cel mult, o lovitură directă dată în moralul armatei ucrainene, și așa slăbite și demoralizate de o contraofensivă stângace, la un pas de eșec, și a sistării sprijinului militar și umanitar american din cauze luptelor politice interne de la Washington.
Iată ce știm până acum despre prăbușirea Il-76.
În cădere liberă
Primul cuvânt despre dezastrul aviatic a apărut în dimineața zilei de 24 ianuarie, când guvernatorul regiunii Belgorod, care se învecinează cu Ucraina și care a fost vizată sistematic de rachete și de unități de ambuscadă ucrainene, a anunțat un „incident” la nord-est de orașul Belgorod.
La scurt timp după ora locală 12:30, Ministerul rus al Apărării a anunțat că un avion militar de marfă Iliușin s-a prăbușit.
Ministerul rus al Apărării a spus că avionul transporta 65 de prizonieri de război ucraineni, împreună cu un echipaj de șase persoane și alte trei persoane identificate ca escorte.
Pe Telegram au început să apară videoclipuri care arată un avion răsucindu-se pe cer și dispărând în spatele unei linii de copaci înainte ca o explozie să erupă și fumul negru să se ridice la cer.
Până la sfârșitul după-amiezii, videoclipurile publicate de agenția rusă de știri TASS și mai multe canale Telegram au arătat resturi ale epavei unui avion împrăștiat pe un câmp înzăpezit.
Ce spune Ucraina?
La scurt timp după ce au apărut relatările rusești, mai multe instituții de știri ucrainene, inclusiv Ukrainska Pravda și RBK-Ukraina, au relatat că avionul ar fi putut fi doborât de o rachetă antiaeriană ucraineană.
La scurt timp, însă, aceste relatări au fost infirmate.
Primul cuvânt oficial al autorităților ucrainene care sugerează un fel de incident a venit de la un oficial al serviciilor de informații militare, Andrei Iusov, care a spus că un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina - un eveniment semi-regulat - a fost programat pentru 24 ianuarie, dar nu a mai avut loc.
Iusov a spus că oficialii ucraineni investighează accidentul.
Solicitate de jurnaliști să comenteze evenimentul, autoritățile guvernamentale ucrainene au refuzat să facă orice comentarii cea mai mare parte din zi.
Statul major al armatei a emis o declarație la mijlocul după-amiezii în care nu a menționat nimic despre prăbușirea avionului, dar a făcut referire la dreptul Ucrainei de a viza avioanele de transport militare rusești în regiunile de graniță.
„Forțele armate ale Ucrainei vor continua să ia măsuri pentru a distruge vehiculele de livrare și a controla spațiul aerian pentru a elimina amenințarea teroristă”, se arată în comunicat.
Până seara, agenția de informații militare a țării a lansat o declarație mai lungă și mai detaliată care a confirmat prăbușirea avionului, dar a spus că nu poate confirma prezența soldaților ucraineni la bord.
Declarația sugera că oficialii ruși au ascuns informații despre schimbul de prizonieri și a sugerat că Moscova a pus în pericol viețile prizonierilor.
„Toate acestea stau mărturie despre acțiunile rusești făcute cu intenție și menite să creeze o amenințare permanentă pentru viața și siguranța prizonierilor”, a transmis Direcția de informații a armatei ucrainene.
„Aterizarea unei aeronave de transport într-o zonă de luptă nu poate fi sigură și, în orice caz, trebuie discutată de ambele părți [în prealabil], altfel pune în pericol întregul proces de schimb.”
În discursul său nocturn, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o anchetă internațională.
„Este clar că rușii se joacă cu viețile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele celor dragi și cu emoțiile societății noastre”, a spus Zelenski.
Au fost sau nu uciși 65 de prizonieri ucraineni?
Nu este încă pe deplin clar cum au stat lucrurile, chiar dacă ambele părți au confirmat că era planificat un schimb de prizonieri.
În declarația sa, Ministerul rus al Apărării a spus că autoritățile ucrainene „știau bine că, în conformitate cu practica consacrată, militarii ucraineni urmau să fie transportați astăzi cu aeronave militare de transport la aerodromul Belgorod pentru schimb”.
Totuși, peste 24 de ore, autoritățile ucrainene nici nu au confirmat, nici nu au infirmat că prizonierii de război au murit în accidentul aviatic.
„În prezent, nu există indicii că în avionul Il-76 se aflau atât de mulți oameni, fie ei cetățeni ai Ucrainei sau nu”, a declarat Dmitro Lubineț, reprezentant oficial al parlamentului ucrainean pentru drepturile omului, într-o pentru postare făcută pe X, cunoscută până de curând ca Twitter.
O presupusă listă a prizonierilor de război ucraineni care s-ar fi aflat la bordul Il-76, a fost publicată la scurt timp după știrea prăbușirii avionului de Margarita Simonian, care a fost multă vreme șefă a televiziunii ruse de stat cunoscute ca Russia Today, organ de influență și propagandă rusească.
Cu toate acestea, câteva dintre numele de pe listă erau ale unor soldați ucraineni care fuseseră deja eliberați în schimburile anterioare de prizonieri.
De asemenea, la fel de misterios: în filmările date publicității cu resturile avionului împrăștiat pe câmp se vedeau prea puține cadavre și rămășițe umane.
„Credeți-mă, dacă ar fi șaptezeci sau optzeci de oameni acolo, câmpul ar fi trebuit să fie presărat cu cadavre și resturi de cadavre”, a declarat Roman Svitan, expert în aviație ucraineană pentru Current Time.
Au fost sau nu rachete în avion?
În raportul Ukrainska Pravda din 24 ianuarie, parțial retras, oficialii ucraineni au mai spus că avionul Iliușin transporta rachete de apărare antiaeriană S-300.
Iusov, purtătorul de cuvânt al agenției de informații militare, a repetat această afirmație și a doua zi în comentariile adresate Serviciului Ucrainean al RFE/RL. El a mai spus că în spațiul aerian din apropiere se aflau și alte avioane militare rusești.
Dacă este adevărat, ar putea oferi o explicație parțială de ce avionul de marfă ar fi putut fi vizat de forțele ucrainene.
„Ucraina avea dreptul să tragă asupra acestor avioane, care transportau rachete pentru a folosi [rachetele] S-300 în Harkov”, a declarat un alt expert în aviație, Valeri Romanenko.
Racheta S-300 este o armă sol-aer cu rază lungă de acțiune, utilizată pe scară largă în sistemele antiaeriene, rusești și ucrainene.
Iusov a mai afirmat că oficiali ruși de rang înalt plănuiseră să călătorească cu avionul, dar că principala agenție de informații a Rusiei, Serviciul Federal de Securitate (FSB), le-a interzis îmbarcarea.
„Ar fi fost la bord mai multe VIP-uri oficiale din reprezentanța militaro-politică a statului agresor. Numele lor sunt cunoscute și vor fi făcute publice”, a spus el. „Dar în ultimul moment, FSB (serviciul secret rus - n.r.) le-a ordonat să nu se îmbarce și să folosească alte modalități de transport.”
Iusov nu a oferit dovezi în sprijinul celor susținute.
Ce înseamnă pentru război?
În principiu, acest lucru nu schimbă cu nimic situația de pe câmpul de luptă.
De-a lungul liniei frontului de aproape 1.200 de kilometri, ambele părți se agăță, sapă tranșee și adăposturi, în timp ce iarna îngheață pământul și face ca progresele să fie greu de realizat.
Contraofensiva a Ucrainei, care a început în iunie, a început la sfârșitul anului trecut. Forțele rusești au avansat treptat în apropierea orașelor Avdiîivka și Kupîansk. De asemenea, se crede că ambele părți încearcă să-și reînnoiască trupele și proviziile de arme.
Ucraina a înregistrat o serie de atacuri surpriză asupra țintelor rusești în ultimele luni. A distrus sau avariat grav nave rusești din Marea Neagră și infrastructura aferentă din porturile din Crimeea: Sevastopol și Feodosia (sau Teodosia).
Săptămâna trecută, Ucraina a susținut că a doborât un avion de recunoaștere Antonov A-50, folosit ca centru de comandă pentru a ajuta aeronavele rusești să localizeze ținte ucrainene, în timp ce zbura deasupra Mării Azov. Cu toate acestea, nu a existat o confirmare categorică despre distrugerea avionului.
Aceste atacuri, în care se presupune că au fost folosite rachete de croazieră și sisteme de apărare aeriană furnizate de Occident, nu au schimbat fundamental traiectoria războiului. Cel mult au întărit moralul ucrainean.
Dacă se confirmă că Ucraina a doborât avionul de marfă rusesc și a ucis din greșeală zeci de prizonieri ucraineni, toate reușitele de până acum ar fi anulate.
