Stoltenberg: NATO vrea să se asigure că Ucraina primește mai multe provizii de arme și echipamente
Membrii NATO lucrează îndeaproape cu companiile de apărare pentru a se asigura că Ucraina primește mai multe provizii de arme și echipamente pentru războiul pe termen lung cu Rusia, a declarat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
„Oferim mult sprijin, dar trebuie să facem și mai mult și să fim pregătiți pe termen lung”, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru Reuters.
„Prin urmare, suntem, de asemenea, în contact strâns și lucrăm îndeaproape cu industria de apărare pentru a produce mai mult și pentru a furniza mai multe tipuri diferite de muniție, arme și capacități.”
Stoltenberg a spus într-un discurs în Norvegia, adresat activiștilor locali ai Partidului Laburist, că invadarea Ucrainei de către Rusia, pe care Moscova o numește „operațiune militară specială”, a creat cel mai periculos moment pentru Europa de la Războiul Mondial și că Rusia nu poate fi lăsată să câștige.
De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Putin că s-a implicat într-o retorică „nesăbuită și periculoasă” cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare.
Deși membrii NATO nu sunt implicați direct în război, NATO este strâns implicată în coordonarea răspunsului occidental la invazie.
Stoltenberg și-a reiterat poziția potrivit căreia războiul se va încheia numai la masa negocierilor.
„Știm că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor. De asemenea, știm că rezultatul acestor negocieri va depinde în totalitate de puterea de pe câmpul de luptă. Nu este treaba mea să spun Ucrainei care ar trebui să fie exact acești termeni. Este treaba mea și a NATO să îi sprijinim pentru a-și întări forțele, astfel încât să maximizăm probabilitatea unei soluții acceptabile”, a spus el.
Războiul a determinat Finlanda și Suedia să ceară aderarea la NATO, cererea fiind ratificată până acum de 23 din cele 30 de state membre, inclusiv de Statele Unite.
„Acesta este cel mai rapid protocol de aderare din istoria modernă a NATO. Mă aștept ca și ceilalți șapte aliați rămași să facă același lucru.”
El a spus că cererea Turciei de extrădare din Suedia și Finlanda a suspecților de terorism va trebui să fie decisă de instanțele din cele două națiuni nordice.
„Statul de drept se aplică în Finlanda și Suedia”, a spus Stoltenberg.
Raport controversat al Amnesty International: armata ucraineană pune în pericol viața civililor
Amnesty International a declarat că armata ucraineană pune în pericol viața civililor, bazându-se în zone rezidențiale, într-un raport respins de reprezentanții guvernului ucrainean, deoarece îi pune vina pe ea pentru invazia Rusiei.
Cercetătorii grupului pentru drepturile omului au descoperit că forțele ucrainene foloseau unele școli și spitale drept baze, trăgeau în apropierea caselor și, uneori, locuiau în apartamente rezidențiale. Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a acuzat Amnesty că „denaturază imaginea reală”.
SUA: Moscova se pregătește să mistifice atacul asupra închisorii din Olenivka pentru a arunca vina asupra Ucrainei
Un oficial american a acuzat Moscova că se pregătește să pună dovezi false pentru a face să pară că recenta ucidere în masă a prizonierilor ucraineni într-un atac asupra unei închisori controlate de ruși a fost cauzată de Ucraina, scrie The Guardian.
Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc pentru atacul asupra închisorii din Olenivka, controlată de Kremlin, din estul Ucrainei, despre care Rusia a spus că a avut loc peste noapte, pe 29 iulie.
Prizonierii de război ucraineni uciși săptămâna trecută într-o explozie la barăcile lor au fost victimele unei operațiuni speciale a Kremlinului planificată în prealabil și aprobată la cele mai înalte niveluri, susțin înalți oficiali guvernamentali de la Kiev.
Citând informații, date prin satelit și interceptări telefonice, oficialii au spus că deținuții au fost uciși într-o crimă de război insensibilă și premeditată.
Ei spun că atacul a fost realizat de mercenari ruși din Grupul Wagner, care au lucrat îndeaproape cu agenția de spionaj FSB a lui Vladimir Putin.
Ucrainenii morți erau membri ai batalionului Azov, care au apărat combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol până la capturarea lor în mai. Aceștia erau ținuți într-o închisoare din Olenivka, aproape de linia frontului și la aproximativ 10 mile sud de Donețkul ocupat.
Un consilier al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că mai multe indicii arată că Moscova este de vină. Ei au spus că au fost săpate morminte lângă barăci cu puțin timp înainte de atac și că a fost lansată o campanie de informare rusă care îi descrie pe luptători drept teroriști.
Prizonierii au fost mutați în clădire cu o zi înainte de explozia de vineri. Rușii și-au restabilit artileria lângă complexul închisorii într-o încercare nereușită de a atrage focul ucrainean. „A fost o provocare și o ucidere în masă din partea rusă. Totul a fost organizat de regimul lui Putin”, a susținut oficialul, care a refuzat să fie numit.
Este posibil ca Putin să fi autorizat personal atacul, au speculat ei, adăugând: „Rusia nu este un stat democratic. Dictatorul este personal responsabil pentru tot, fie că este vorba de doborârea unui MH17, Bucea sau Olenivka. De ceva vreme nu l-am mai văzut pe domnul Putin. Când va recunoaște atrocitățile pe care le-a comis?”
Ministerul rus al Apărării spune că ucrainenii au distrus clădirea folosind o rachetă Himars cu rază lungă de acțiune, fabricată și furnizată de SUA. Filmările difuzate vineri de televiziunea rusă au arătat corpuri carbonizate, membre dezmembrate și metal contorsionat din paturile supraetajate, precum și o gaură în acoperișul închisorii.
Administrația Biden spune că nu există indicii că Ucraina ar fi atacat închisoarea. Fotografiile din satelit publicate de Maxar Technologies dezvăluie că clădirile din jur au fost complet nedeteriorate, ceea ce ar fi nefiresc pentru un atac cu rachetă și că explozia a fost produsă înăuntru. Mai mult, gardienii ruși au scăpat fără răni.
Stație de autobuz bombardată în orașul Torețk. Opt morți, patru răniți - printre care trei copii
Atacul cu obuz asupra unei stații de autobuz, joi, în orașul Torețk, din estul Ucrainei, a ucis opt persoane și rănit patru, a declarat guvernatorul regional, Pavlo Kirilenko, șeful administrației regiunii Donețk condusă de Ucraina.
Din primele informații, asupra stației de autozub, unde era o mulțime de oameni în acel moment, s-a produs foc de artilerie.
Printre răniți sunt trei copii.
Atacul are loc în momentul în care Kievul ordonă civililor să părăsească regiunea Doneţk, devastată de război, suportând greul ofensivei istovitoare a Moscovei în estul ţării, relatează AFP.
„Fac un apel către toți locuitorii din regiune: nu vă transformați într-o țintă pentru ruși! Evacuați-vă în timp util!”, a spus Kirilenko.
Oficialii ucraineni au spus că loviturile rusești au continuat asupra orașelor ucrainene.
Primarul orașului Nikolaev a declarat devreme că bombardamentele au deteriorat două cartiere de blocuri.
Nikolaev este cel mai apropiat oraș de unde forțele ucrainene caută să lanseze o contraofensivă majoră și a fost frecvent lovit de forțele Moscovei.
Oficialii din orașul Harkov, din nord-estul orașului, au declarat că rachetele lansate de pe teritoriul Rusiei peste granița comună din apropiere au lovit zonele industriale.
