Linkuri accesibilitate

10 Întrebări | Să (nu) ucizi o pasăre migratoare. Ciprian Fântână: „Pot avea loc efecte de nedorit asupra speciilor de păsări”


Pelicanii din Delta Dunării sosesc în România în martie-mai și pleacă în septembrie-octombrie. Imagine de pe lacul Furtuna, în zona centrală din Delta Dunării, județul Tulcea, 26 august 2021.

În timp ce, săptămâna trecută, Legea pentru protecția animalelor a fost înăsprită în România, săptămâna aceasta a fost făcut un pas înspre relaxarea regulilor din Legea privind vânătoarea. Cu efecte dezastruoase, avertizează experții.

166 de parlamentari au votat ca anumite specii de păsări migratoare să poată fi vânate zilnic, în anumite limite, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare.

De exemplu, dacă prevederile vor intra în vigoare, un vânător va putea omorî zilnic:

  • 50 de exemplare de graur;
  • 25 de exemplare de prepeliță;
  • 20 de exemplare de turturică;

Proiectul de lege a fost inițiat în 2021 de 25 de parlamentari UDMR, PSD și PNL, printre care și deputatul din partea minorităților Gheorghe Nacov, care susține că noile cote „nu vor afecta păsările”.

Tot în 2021, prevederile propuse au primit o sesizare de neconstituționalitate din partea grupului parlamentar USR, iar în martie 2022, Klaus Iohannis a solicitat reexaminarea proiectului. Acum, pentru o eventuală modificare, Președintele României ar putea doar să mai conteste Legea la Curtea Constituțională.

Director de conservare al Societății Ornitologice Române, Ciprian Fântână, spune în interviul pentru Europa Liberă că Legea nu face decât să încurajeze vânătoarea și poate avea efecte dezastruoase.

1. Europa Liberă: Una dintre noile prevederi ar presupune ca limita pentru vânarea păsărilor migratoare să fie zilnică, nu anuală. Ce efecte poate avea aplicarea acestei hotărâri?

Ciprian Fântână: Această modificare se traduce, de fapt, într-o chestiune foarte simplă. Dispare limita superioară de recoltă într-un an. În fond, dacă pui doar cote zilnice și nu reglementezi numărul de vânători, atunci păsările recoltate pot avea o limită spre infinit.

Strict teoretic: dacă aduci 5 milioane de vânători, înmulțit la cota zilnică, ies niște cifre dezastruoase. Cam asta ar fi marea problemă. De ce e o problemă? În felul acesta este încurajată doar activitatea economică de vânătoare. De exemplu, asociațiile de vânătoare au interesul să aducă mai multe companii sau vânători străini, să recolteze anumite specii.

Ciprian Fântână, director de conservare al Societății Ornitologice Române, atrage atenția că deciziile parlamentarilor cu privire la cotele zilnice de vânătoare a păsărilor migratoare nu se bazează pe vreun argument științific.
Ciprian Fântână, director de conservare al Societății Ornitologice Române, atrage atenția că deciziile parlamentarilor cu privire la cotele zilnice de vânătoare a păsărilor migratoare nu se bazează pe vreun argument științific.

Ei sunt interesați să câștige mai mulți bani și aduc mai mulți vânători. Înmulțind cu cota zilnică, pot avea loc efecte de nedorit asupra speciilor de păsări. Și aceste efecte nu sunt verificate de către nimeni, niciodată.

2. Europa Liberă: Există o explicație în spatele cotelor zilnice decise de parlamentari?

Ciprian Fântână: Nu, aceasta este o altă problemă pe care noi am ridicat-o. La ora actuală există pe masă trei hotărâri judecătorești, care suspendă cotele anuale, pentru că nu sunt bazate pe niște studii cerute de legislația națională și internațională.

Ca să scape de această situație, Parlamentul a conceput această lege, în care problema de fond rămâne. Au scos niște cote zilnice, să se asigure că acele cote de recoltă anuale nu vor fi atacate de nimeni, dar tot așa, pe baza a nu se știe ce. Nu există niciun studiu, nu există nimic.

Modificarea s-a făcut dintr-un interes pur economic și ca să se scape de orice fel de complicații care vin din necesități de menținere a populațiilor speciilor de recoltă. Deci ei sunt interesați doar de activitatea economică.

Cu cât activitatea va fi mai intensă, se pot crea premisele ca unele specii să fie într-un declin mai accentuat.

Dar aceasta nu este o activitate economică, ca producția de mașini. Aici este vorba despre utilizarea unor resurse naturale care sunt regenerabile. Dar dacă nu te asiguri că recoltezi sustenabil, s-ar putea ca populațiile să dispară.

3. Europa Liberă: În expunerea de motive pentru schimbarea legislației naționale se invocă legislația europeană: „Practica europeană nu prevede o limitare a vânării păsărilor migratoare admise la vânătoare”. Cum arată situația la nivel european și cum vă raportați la argumentarea inițiatorilor?

Ciprian Fântână: Legislația europeană nu zice cum să fie făcute aceste cote. În schimb, zice că vânătoarea trebuie să fie sustenabilă și să fie bazată pe studii. Este un articol care spune că, din punct de vedere legal, în Uniunea Europeană se poate vâna.

Sunt alte articole care spun că această activitate trebuie să fie sustenabilă și bazată pe niște studii, iar acele studii sunt date în niște anexe. În alte țări există cote zilnice, numai că sunt fie mai mici și numărul de zile este limitat, deci nu poți în orice zi din săptămână să vânezi; în România poți oricând, că e week-end… nu contează, poți vâna.

La noi, aceste cote zilnice nu sunt fundamentate de absolut niciun fel de astfel de studiu.

4. Europa Liberă: Gheorghe Nacov, inițiatorul hotărârilor, afirmă că păsările migratoare nu vor fi afectate de această lege și că biodiversitatea din țara noastră, cea mai bogată din UE, se datorează vânătorilor. Cum comentați această declarație?

Ciprian Fântână: Este o opinie personală. Oricine poate spune orice. Din moment ce nu demonstrează ceea ce spune, este o opinie personală. Nu știu pe ce se bazează - „că nu afectează aceste specii” - deoarece anumite specii sunt în declin.

De unde știe dumnealui cât la acest declin contribuie vânătoarea? Cât la acest declin contribuie agricultura sau cât contribuie alte activități umane? Aici, cum ziceam, trebuie studii.

5. Europa Liberă: Dacă legea intră în vigoare în această formă, care vor fi consecințele?

Ciprian Fântână: Din punctul nostru de vedere, cu cât activitatea va fi mai intensă, se pot crea premisele ca unele specii să fie într-un declin mai accentuat. Dar asta se poate face pe baza datelor furnizate de vânători.

La sfârșitul anului, dacă vor furniza niște date referitoare la păsările care au fost recoltate în anul respectiv și dacă acele date sunt de încredere, se va putea vedea ceea ce se întâmplă în teren.

În Delta Dunării sunt peste 350 de specii de păsări, o treime fiind păsări migratoare (egreta mare, rața rosie, lebada, cormoranul mare, rața salbatică, pelicanul). În România pot fi vânate 40 de specii de păsări.
În Delta Dunării sunt peste 350 de specii de păsări, o treime fiind păsări migratoare (egreta mare, rața rosie, lebada, cormoranul mare, rața salbatică, pelicanul). În România pot fi vânate 40 de specii de păsări.

Deocamdată, ceea ce am subliniat noi este că din punct de vedere teoretic, dispărând pragul superior de recoltă, se poate întâmpla orice.

6. Europa Liberă: La nivel european, care sunt cele mai vulnerabile/expuse specii de păsări migratoare?

Ciprian Fântână: Există o listă roșie a speciilor de păsări din Europa, elaborată în 2021. Sunt mai multe specii care, deși sunt de interes cinegetic, în ultimul timp, au devenit vulnerabile; adică sunt într-o categorie de extincție.

De fapt, lista roșie măsoară riscul de extincție al unei specii de păsări și pe baza unor parametrii, după care specia aceea este analizată și încadrată într-o categorie fixă. Acele categorii variază de la preocupare minimă - înseamnă că specia nu are risc de extincție în viitorul mediu - la critic periclitată - însemnând o specie care are un risc de extincție considerabil în viitorul mediu.

Dintre speciile cinegetice, la nivel european, turturica a intrat în categoria speciilor vulnerabile. Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre, într-o primă fază, reducerea cotelor cu 50%. De fapt, Comisia a dorit să oprească vânătoarea la această specie, dar din cauza poziției statelor membre, s-a ajuns la acest compromis de reducere a cotelor cu 50%.

România, împreună cu Franța, sunt țările care au cele mai extinse liste de vânătoare din Uniunea Europeană.

7. Europa Liberă: Patruzeci de specii de păsări pot fi vânate în România. Știu vânătorii să facă distincția între ele?

Ciprian Fântână: Depinde pe cine întrebați. Ei zic că știu. Noi, care ne ocupăm de păsări și suntem destul de mult pe teren, știm ce înseamnă riscul de confuzie. Și confuzia poate să apară și la biologi antrenați, care au pe teren unelte, aparate foto - deci riscul de confuzie este ceva inerent.

Noi considerăm că riscul de confuzie este mult mai mare când tu te uiți cu ochiul liber la o pasăre sau când o împuști - ai câteva fracțiuni de secundă să te hotărăști dacă o împuști sau nu. Credem că există un risc mare de împușcare accidentală a unor specii care nu sunt de interes cinegetic.

Multitudinea speciilor și lipsa limitărilor din țară îi aduc pe mulți vânători străini în România, spune Ciprian Fântână. (Imagine generică)
Multitudinea speciilor și lipsa limitărilor din țară îi aduc pe mulți vânători străini în România, spune Ciprian Fântână. (Imagine generică)

Din cauza asta, milităm pentru ca vânătorii să facă niște cursuri mai temeinice de recunoaștere a speciilor de păsări, dacă se poate să fie și examinați periodic - o dată la trei ani, de exemplu - pentru a încerca să prevenim această împușcare accidentală.

8. Europa Liberă: De ce sunt vânătorii străini atrași de România?

Ciprian Fântână: Pe de-o parte, sunt anumite specii care aici sunt încă prezente în număr foarte mare, limitările sunt mai puține decât în țările de origine, iar chiar și speciile de interes cinegetic, care se pot recolta aici, nu pot fi recoltate în alte țări din vest.

Ca stat membru, a stabili din lista speciilor cinegetice ce specii recoltezi, e o chestiune de bucătărie internă.

Protest Declic din luna ianuarie 2022 față de modificarea cotelor de vânătoare pentru păsările migratoare.
Protest Declic din luna ianuarie 2022 față de modificarea cotelor de vânătoare pentru păsările migratoare.

România, împreună cu Franța, sunt țările care au cele mai extinse liste de vânătoare din Uniunea Europeană. Având oportunitatea mai mare de a vâna mai mult specii - sunt atrași și vânătorii străini.

În linii mari, ceea ce putem spune este că în general, biodiversitatea are un trend descendent, în special din cauza intensificării practicilor agricole.

9. Europa Liberă: Care este dimensiunea braconajului păsărilor din țara noastră?

Ciprian Fântână: Sunt foarte multe cazuri care sunt pe rol. Noi am fost chemați de foarte multe ori să ajutăm la identificarea speciilor care au fost recoltate și în majoritatea cazurilor am observat că sub o specie-umbrelă de interes cinegetic se recoltează mai multe specii asemănătoare.

Spre exemplu, ciocârlia. Specia care se vâna era ciocârlia, dar noi am identificat acolo erau foarte multe alte specii asemănătoare, indiferent dacă vorbim de alte specii de ciocârlie sau specii care seamănă, doar prin simplul motiv că sunt maro și mai șterse, cum ar fi fâsele.

Procentul era în jur de 60% ciocârlii și 40% specii care nu erau de interes cinegetic. Din punctul nostru de vedere, cele 40% dintre cazuri intră sub incidența braconajului.

10. Europa Liberă: În ce direcție se îndreaptă biodiversitatea românească?

Ciprian Fântână: În linii mari, ceea ce putem spune este că în general, biodiversitatea are un trend descendent, în special din cauza intensificării practicilor agricole.

Nu doar în România, ci în toată Europa. Categoriile de păsări cele mai afectate, care o duc cel mai rău, sunt speciile de habitate deschise - de pajiști și terenuri arabile.

Ciprian Fântână este membru al Societății Ornitologice Române din 2006 și are un masterat în biologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Spune că munca de teren și analiza datelor sunt preferatele lui. Nu are o pasăre preferată, căci le preferă pe toate.
  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG