Îngrijorat de conspirațiile privitoare la COVID-19, care prind din ce în ce mai mult teren, nu doar în mediul online ci și pe televiziuni, conspirații a căror primă consecință este răspândirea virusului și punerea în pericol a sănătății populației, Grupul de comunicare strategică a cerut ajutorul Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o scrisoare adresată președintelui CNA, Monica Gubernat. CNA a reacționat și a adoptat o serie de instrucțiuni pe care le-a remis televiziunilor.
GCS spune că în ultima perioadă se încearcă consolidarea unui curent de opinie care pune în pericol asimilarea de către populație a unei conduite sanitare menite să prevină răspândirea noului coronavirus, prin vehicularea unor teze care fie neagă existența virusului sau pericolul infectării, fie îl minimalizează.
Printre aceste teorii se află cea potrivit căreia noul coronavirus nu ar fi altceva decât o simplă gripă, că măsurile de protecție și prevenție sunt exagerate la nivel național și mondial sau că informațiile oficiale referitoare la numărul persoanelor infectate nu ar fi reale sau ar fi voit distorsionate, spun specialiștii de la GCS în documentul remis șefei CNA și intrat în posesia Europei libere.
GCS spune face un apel la informarea corectă a opiniei publice, pentru protejarea sănătății și vieții cetățenilor.
„Considerăm periculoase o serie de abordări ale mass-media audio-vizuale care împrumută narative disuasive ostile interesului public, folosite în campanii de dezinformare promovate prin intermediul unor publicații on-line, fără identitate asumată și care au făcut obiectul anterioarelor analize ale Grupului de Comunicare Strategică. În locul fake-news-urilor evidente, promovate în perioada stării de urgență și care au putut fi ușor identificate, inclusiv de către persoane care nu sunt de specialitate, ca fiind informații incorecte sau false, observăm faptul că în ultima perioadă se recurge la o abordare mult mai subtilă, prin construcții narative elaborate și cu un grad ridicat de complexitate, care au toate șansele să determine atitudini și comportamente sociale nejustificate în rândul populației”, spune GCS.
Aceste atitudini și comportamente sociale „pot avea o contribuție majoră la creșterea numărului de infectări, prin nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, conducând în cele din urmă la punerea în pericol a sănătății populației în ansamblul său”, arată GCS.
Mesajele transmise astfel de televiziuni, în emisiuni și dezbateri televizate, nu sunt prezentate ca opinii personale, ci sunt transmise ca adevăruri de necontestat, spun autoritățile.
Mai mult, „sunt transmise public de diferite entități alte cifre decât cele oficiale, cu scopul de a contesta raportările oficiale, fără a fi citate sursele din care au fost obținute respectivele cifre.
„Deși este clar că “cifrele paralele” nu au nicio legătură cu realitatea, motiv pentru care nici nu sunt prezentate sursele din care sunt extrase, totuși sunt difuzate în registru de informare a opiniei publice. Această abordare are rolul de a discredita în rândul cetățenilor măsurile de siguranță sanitară și necesitatea respectării acestora”, spun specialiștii de la GCS.
Aceștia dau exemplul așa-ziselor informații privind raportarea, ca decese COVID-19, a cazurilor pentru care doar au existat suspiciuni de infectare cu noul coronavirus, când, de fapt, decesele covid sunt raportate astfel doar după ce a existat un test covid confirmat pozitiv, precum și difuzarea unor informații false privind presupuse sume acordate familiilor persoanelor decedate pentru a accepta trecerea bolii în certificatul de deces.
Mai mult, s-a ajuns la punerea sub semnul întrebării a necesității măsurilor sanitare de protecție, în condițiile în care acestea s-au fundamentat exclusiv pe evaluările epidemiologice ale specialiștilor din domeniul medical și au ținut cont de recomandările organismelor internaționale de profil.
„Din acest punct de vedere, apreciem faptul că politizarea în orice fel a crizei sanitare, contestarea existenței noului coronavirus și a pericolului determinat de infectarea cu acest virus contravin imperativului pe care atât autoritățile, cât și cetățenii, îl au în depășirea momentului în care ne aflăm pentru protejarea sănătății populației. Toate aceste abordări publice, menționate mai sus, pot conduce la comportamente sociale nejustificate, raportate la contextul sanitar, și în mod esențial pot avea drept consecință creșterea numărului de infectări cu noul tip de coronavirus și deteriorarea situației sociale și economice a țării. În această evaluare ținem cont de suprapunerea curentelor contestatare pe fondul determinat de perioada în care au fost instituite măsuri de restricții, impuse de contextul epidemiologic, măsuri care în mod firesc au generat efecte de ordin emoțional și psihosocial”, spune GCS.
Riscul conturării unei campanii de dezinformare vine în momentul în care au fost luate decizii privind aplicarea unor măsuri de relaxare, iar contestarea necesității menținerii unor reguli poate duce la interpretarea greșită a măsurilor de relaxare și, implicit, la creșterea riscului de infectare accelerată a populației cu noul coronavirus.
Acest fapt este reflectat inclusiv de datele obținute în urma controalelor efectuate de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, controale în urma cărora au fost descoperite multe situații în care atât persoanele fizice, cât și cele juridice nu respectă măsurile de protecție sanitară.
Exemple de atitudini întâlnite în rândul populației și generate inclusiv din cauza informațiilor false vehiculate în spațiul public despre noul tip de coronavirus
- Au fost înregistrate cazuri de persoane care refuză să poarte masca de protecție pentru că au primit informații despre faptul că această măsură este una exagerată.
- Au fost înregistrate cazuri de persoane care refuză termoscanarea pentru că au fost informate că prin acest procedeu le-ar fi “furate” datele personale.
- Au fost înregistrate situații în care diferite persoane au refuzat să se conformeze indicațiilor autorităților pentru că au primit informații potrivit cărora măsurile luate de autorități ar fi abuzive.
- Sunt înregistrate cazuri în care cetățenii refuză să stea în autoizolare din aceleași motive.
- Au fost persoane care au refuzat spitalizarea, minimalizând riscul de sănătate pe fondul informațiilor care au pus la îndoială virulența virusului, în rândul acestor persoane fiind constatate inclusiv decese.
Instrucțiunile CNA
În urma scrisorii GCS, Consiliul Național al Audiovizualului le-a cerut tuturor furnizorilor de servicii media audiovizuale, ca în cadrul emisiunilor informative şi de dezbatere în care se abordează subiectul COVID-19, să asigure respectarea obligațiilor legale privind informarea corectă a publicului, respectiv:
a) rigoare şi acurateţe în prezentarea şi dezbaterea subiectului COVID-19, evitarea senzaționalului sau a infodemiei caracterizată de supraabundența de informații ce pot crea confuzie;
b) difuzarea de informații preluate din surse oficiale și surse de încredere, naționale și internaționale, astfel încât serviciile media audiovizuale să poată contribui la combaterea contaminării publicului cu fake news apărute pe rețelele de socializare; verificarea oricăror informații legate, direct sau indirect, de subiectul COVID-19;
c) respectarea regulilor deontologice și acordarea unei atenții speciale fiecărui mesaj diseminat, astfel încât să nu fie stimulată latura emoțională, panica și nesiguranță în rândul cetățenilor.
CNA le-a cerut jurnaliștilor să promoveze doar informații din surse bine documentate, pentru a putea consolida capacitatea cetățenilor de a recunoaște și de a reacționa la cazurile de dezinformare și, dimpotrivă, să semnaleze autorităților comportamentele ilegale, să asigure o dezbatere democratică, axată pe sfaturile oferite de profesioniștii din domeniul sănătății și să contracareze teoriile conspirației care pot pune în pericol sănătatea cetățenilor și coeziunea socială.
