Linkuri accesibilitate

Sala Tronului se pregătește de noi festinuri. Șase în următoarele luni


Sala Tronului din Palatul Regal este folosită duminică, din nou, pentru mese festive, la inițiativa PSD.

Începând de duminică, nu mai puțin de șase dineuri cu oficiali europeni, care vin la București pe perioada președinției Consiliului UE, sunt programate într-un loc istoric, recunoscut de statul român. Dacă adăugăm și precedentele mese oficiale organizate de guvernanți, se poate spune că istorica Sală a Tronului este pe cale să-și schimbe destinația.

Reuniunea COSAC, a președinților Conferinței Organizațiilor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene, are loc la București, pe parcursul a două zile. Programul reuniunii, consultat Europa Liberă, include un dineu care se desfășoară în Sala Tronului de la actualul Muzeu de Artă al României, fostul Palat Regal. Potrivit informațiilor noastre, încă alte cinci mese festive sunt programate în acest spațiu, până în vară.

​Programul îi prezintă ca amfitrioni ai cinei de gală din Sala Tronului, care va dura trei ore, pe senatoarea PSD Gabriela Crețu, președintă a Comisiei pentru afaceri europene, și pe omologul său de la Camera Deputaților, colegul său de la PSD, Angel Tîlvăr.

Iulia Scântei, senator PNL și membru în comisia citată, va boicota dineul, în semn de protest față de pervertirea acestui simbol național. Se pare că și colegii săi liberali vor urma același demers. Scântei i-a adresat o scrisoare președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care afirmă – „În 30 decembrie 1947, vechii comuniști l-au alungat pe Rege și au confiscat România după bunul plac, scufundând-o în izolare și teroare. În anul 2019, noii comuniști, vor să ne confiște istoria și memoria și, din păcate, și viitorul, și să profaneze adevăratele simboluri naționale, cu megalomania lor de politicieni însetați de putere.” Iulia Scântei solicită ca astfel de evenimente să fie găzduite în alte spații.

Sala Tronului este locul unde regi ai României s-au încoronat. Regele Mihai, de pildă, și-a depus jurământul în ziua încoronării din septembrie 1940. Dimineața,a jurat pe crucea patriarhală, în Sala Tronului, iar câteva ore mai târziu, primea coroana de oțel în catedrala din Dealul Mitropoliei. Este și locul în care simbolurile monarhice, coroana de oțel și sceptrul regal, i-au stat alături, la catafalc, suveranului român, în decembrie 2017, la funeralii. De aici, românii și-au luat rămas bun de la Regele Mihai, într-un pelerinaj cernit, neîntrerupt vreme de trei zile și nopți.

Pianistul Dan Grigore, un apropiat al familiei regale, protestează, la rându-i, spunând că Sala Tronului ar trebui să fie un sanctuar, chiar dacă istoria regalității este repudiată. El a declarat, pentru Europa Liberă, că atâta vreme cât Regele Mihai a trăit, a fost respectată tradiția simbolică a acestui loc. ”După moartea Regelui, guvernanții de la PSD consideră că și-au achitat obligațiile față de monarhie. Vor să acapareze toate simbolurile statului. Această pseudo-elită face exact ce au făcut comuniștii în 1947-1948. Au dat afară adevăratele elite ale țării și s-au mutat în casele lor, le-au furat de-a dreptul bunurile și valorile”.

Dealtfel, Casa Regală nu a mai avut acces la Sala Tronului în ultimele luni. Mai precis, din luna noiembrie, când a avut loc acordarea de decorații. Obișnuita întâlnire a familiei regale cu corpul diplomatic, care s-a petrecut ulterior, s-a desfășurat la Palatul Elisabeta.

Lui Dan Grigore, organizarea de festinuri în Sala Tronului îi amintește de gestul lui Nicolae Ceaușescu, președintele comunist al României, care a închis pentru public Castelul Peleș, a modificat considerabil arhitectura Foișorului în kitsch, în ansamblul ridicat de generațiile de monarhi, și și-a făcut un locșor de chermeze pentru el și apropiații săi.

Familia regală acordă decorații în Sala Tronului - noiembrie 2018
Familia regală acordă decorații în Sala Tronului - noiembrie 2018

Istoricul Alexandru Muraru, care a scris mai multe cărți despre familia regală, arată că „Sala Tronului este cel mai reprezentativ spațiu simbolic instituțional pe care România îl are în toată existența sa. Are o semnificație profundă a statalității, a puterii instituționale, a tradițiilor românești, a identității. Spațiul nu este un “fost” loc al încoronării, ci prin puterea simbolică, Sala Tronului este foarte prezentă în memoria publică prin felul în care este păstrată, conservată. Încoronarea și, deopotrivă, funeraliile ultimului rege al României au o puternică prezență în memoria publică românească, iar fiecare profanare a acelui spațiu aduce apreciabile degradări ale imaginii instituțiilor care produc acest lucru, și implicit, României.”

Este al treilea dineu pe care guvernanții îl pregătesc în acest spațiu, în doar trei luni, iar în opinia lui Alexandru Muraru, faptul că nu este vorba despre ceremonii, ci despre mese și ospățuri „demonstrează că acești lideri au un program susținut de degradare, de pervertire a simbolurilor naționale”.
„Nicio țară europeană nu și-a permis să facă așa ceva, într-un suprem gest de nesocotire și de parodiere a simbolurilor naționale.E ca și cum Franța ar organiza preluarea președinției cu un ospăț în Domul Invalizilor, sau Germania, în catedrala din Köln, sau Polonia în catedrala unde s-a făcut încoronarea regilor Poloniei”, a spus istoricul Alexandru Muraru pentru Europa Liberă.

Doar comuniștii și-au mai permis să facă banchete în sala Tronului, în epoca Ceaușescu, după funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1965, cel care lichidase în închisori mare parte dintre elitele interbelice, fuseseră organizate în Sala Tronului. Este vorba depre momentul venirii la putere a lui Nicolae Ceaușescu, când, pentru scurt timp, până în 1969, a organizat revelioane proletare, cu dans și muzică live, în Sala Tronului.

În anii 70, odată cu instaurarea cultului personalității, Sala Tronului a fost închisă pentru public, la fel și impetuoasa Scară a Voievozilor, o bijuterie arhitecturală în stil eclectic. La fel și Sufrageria Regală. Palatul Regal fusese transformat încă din comunism în muzeu de artă, cu colecții de patrimoniu, iar o sală nouă a dvenit casa care găzduia congresele PCR. După reconcilierea din anul 2001 dintre Regele Mihai și Ion Iliescu, când suveranul a primit dreptul de ședere în România, după ce în anii 90 fusese alungat de administrația Iliescu, s-a petrecut un gest semnificativ. Regele Mihai a donat o mare parte a colecției sale private muzeului, astăzi galeria de artă europeană fiind consistent potențată de această donație. Colecția fusese clădită de regii României, Carol I și Ferdinand, din bani proprii.

Că Sala Tronului este un loc istoric o arată și statutul pe care îl are în cadrul Muzeului Național de Artă în zilele noastre. Alături de Scara Voievozilor și Sufrageria Regală este clasificată ca spațiu istoric, iar turul cu ghid are un preț mai mare.

Cum a ajuns să fie Sala Tronului loc de ospăț oficial, guvernamental sau parlamentar, nu este limpede. Directorul interimar al muzeului nu a putut fi contactat. Potrivit legii, există un ordin de ministru și un regulament referitor la evenimentele care pot fi organizate în acest spațiu, care nu includ dineuri de protocol, ci doar manifestări culturale.

După informațiile disponibile, se pare că dineul de duminică seara nu va beneficia și de prezența președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, apropiat al familiei regale. Parlamentarii europeni care vor fi ospătați în Sala Tronului, cel mai probabil nu sunt la curent cu încărcătura simbolică a locului. Vor fi serviți într-un spațiu de 1.000 mp, cu pilaștri corintici de 12 m înălțime, în preajma cupolei absidei regale, unde, deunăzi, se aflau tronul regal și stemele provinciilor istorice. Nu am aflat meniul dineului, însă știm că vor primi cadou câte un borcan cu magiun de Topoloveni.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG