Mai multe panouri reprezentând viața și activitatea a trei personaje controversate din comunism au stat timp de un an afișate pe gardul Clubului Copiilor Sector 1 - Cireșarii -sub privirile a mii de trecători. Evenimentul a scandalizat atât opinia publică, cât și pe istorici. Deși organizat fără rele intenții, după cum spun organizatorii, are rolul de a alimenta un curent din ce în ce mai prezent - reabilitarea ceaușismului.
Fostul general de Securitate, Mihai Pacepa, scriitorul Eugen Barbu și liderul comunist Ștefan Foriș au primit „onoarea” de a face parte dintr-o expoziție care se adresa copiilor din sectorul 1. Motivul? Toți ar avea legături istorice mai mult sau mai puțin strânse cu cartierul Domenii, cum a precizat pentru Europa Liberă, Elena Lucaci, reprezentanta asociației Părinți de Cireșari, cea care a organizat expoziția.
Cele trei personaje au fost considerate, de altfel singurele reprezentative pentru cartier, în viziunea organizatorilor. Doar ele au putut sta alături de alte șase panouri ale expoziției reprezentau momente sau clădiri importante pentru cartier.
Mihai Pacepa fusese ales pentru expoziție pentru că „în 1936, tatăl generalului de securitate, Ioan Mihai Pacepa, născut în 1928, a construit o casă pe strada Gherghel o casă cu două etaje - un etaj pentru domnia sa și un etaj pentru fiu”. Fără a arăta care a fost rolul său în comunism, despre Pacepa se spune și că „a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și Uniunii Europene”
Cine a fost Ion Mihai Pacepa
Ion Mihai Pacepa a fost un general de Securitate și jurnalist român. A ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne, adjunct Departamentului de Informații Externe a României comuniste (între aprilie 1966 și aprilie 1972) și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu (între 19 aprilie 1972 și 24 iulie 1978). În 1978 a cerut azil politic în Statele Unite, și a lucrat pentru serviciile de spionaj americane. Pacepa a devenit ulterior cetățean american.
„Groapa face parte din universul autorului”, se arată în primele paragrafe despre Eugen Barbu de pe afișul din expoziție. „Născut la 20 februarie 1924, Eugen Barbu a copilărit pe câmpul Cuțaridei, în strada Islaz numărul 20”, fac apoi organizatorii legătura cu cartierul. Groapa este un roman a cărei acțiune se desfășoară la o groapă de gunoi pe care se construise baza Cireșarii. Nimic despre legăturile cu comunismul.
Cine a fost Eugen Barbu
Membru corespondent al Academiei Române, jurnalist, publicist, romancier și scenarist, scriitorul Eugen Barbu a fost un apropiat al regimului comunist, acuzat de plagiarism și antisemitism în cele mai violente campanii orchestrate de Securitate prin publicația Săptămâna pe care a condus-o. După 1990, a fost dat afară din Uniunea Scriitorilor și s-a cerut demiterea din Academia Română. În 1992 este ales deputat pe listele Partidului România Mare și un an mai târziu moare.
Un al treilea personaj considerat reprezentativ pentru cartier a fost Ștefan Foriș. Ungur de origine, singura legătură a lui Foriș cu cartierul este că aici ar fi fost localizată casa conspiraționistă a partidului Comunist.
Cine a fost Ștefan Foriș
Ștefan Foriș a fost un activist și jurnalist comunist român și maghiar de origine ceangăiască. Între 1940-1945 a fost secretar general al PCR. A fost arestat la 9 iunie 1945 și acuzat de înaltă trădare. Foriș a fost ucis în 1946 cu lovituri de rangă. În 1968, Foriș a fost reabilitat de Nicolae Ceaușescu.
Descoperirea expoziției a inflamat opinia publică și pe istoricii. Cel care a semnalat evenimentul a fost jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Într-o postare pe Facebook, demonta „istoriile” care însoțeau fotografiile celor trei comuniști. „Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?”, se întreba Popescu despre prezența lui Fortiș în expoziție.
Jurnalistul cerea autorităților să ia măsuri, cu promisiunea că, dacă oficialii nu vor acționa, va trece chiar dânsul la treabă.
Expoziție cu acordul Direcției de Cultură, Învățământ și Turism din Primăria Capitalei
Expoziția de pe gardul Cireșarilor e veche de un an. A fost parte dintr-un eveniment mai mare organizat de Asociația Părinți de Cireșari. SuperMario offline Street Delivery a avut loc între 17 și 19 septembrie 2021 și a fost un „eveniment recreativ care se desfășura pe trotuarele din jurul bazei Cireșarii, în jurul unui gard de sârmă de peste doi metri”, după cum arată documentul prin care organizatorii au primit autorizarea de la primărie. Scopul era de a omogeniza comunitate și de a atrage atenția asupra faptului ca Baza Cireșarii era închisă publicului și că ar trebui deschisă.
În cadrul evenimentului, pe lângă jocuri educative și distractive pentru copii, serate muzicale sau pictură pe gardul terenului de rugby, organizatorii își doreau și organizarea expoziții- ”Istoria Cartierului”.
Cele nouă panouri care o alcătuiau urmau să prezinte „atât documente vechi din arhivă, cât și amintiri din copilăria vecinilor noștri” și drept scop de a oferi „posibilitatea noilor membri ai grupului civic să cunoască trecutul acestui cartier și evoluția socială la scara istoriei”. Nu se specifica exact care vor fi momentele din trecutul cartierului și nici personalitățile istorice care urmau să fie prezentate.
Evenimentul a primit autorizarea Direcției de Cultură din Primăria Capitalei condusă de penelista Liliana Fedorca, fostă adjunctă a Inspectoratului Școlar.
Documentul a fost avizat și întocmit de expertul Pandele Nicolae. Surse apropiate organizatorilor spun că nimeni din Primăria Capitalei nu a cerut detalii despre conținutul expoziției. Evenimentul, spun organizatorii, nu a beneficiat de finanțare de la bugetul de stat, ci toate activitățile, inclusiv exponatele au fost făcute din sponsorizări. Un afiș ar fi costat 2000 de lei.
Primăria Sectorului 1 și IICMER, revoltate
Dezvăluirile lui Cristian Tudor Popescu au alertat atât Primăria Sectorului 1, cât și istoricii Institutului de Investigare a Crimelor și Memoria Comunismului. Cum baza e pe teritoriul Sectorului 1, dar în subordinea Ministerului Educației, primărița Clotilde Armand a promis că rezolvă problema.
„Primăria Sectorului 1 nu a fost consultată și nu are nicio implicare în acțiunea respectivă. Mă bucur că lumea este atentă la problemele comunității și reacționează și apreciez faptul că jurnalistul Cristian Tudor Popescu a semnalat problema. Am trimis la prima oră un echipaj al Poliției Locale pentru a lua măsuri, însă aceste panouri nu mai erau pe gard, fuseseră demontate în timpul nopții”, a declarat, pentru Europa Liberă, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand.
IICMER a promis și el o investigație pentru a descoperi cine sau ce intenții au fost în spatele expoziției care trona deja de un an. Discuțiile cu organizatorii au mai calmat spiritele.
„Nu cred că a fost cu intenție, ci din ignoranță, o proastă înțelegere a ceea ce a reprezentat comunismul”, a declarat, pentru Europa Liberă, Daniel Șandru, președintele IICMER. El spune că, spre deosebire de ceea ce apare pe afișe, Mihai Pacepa nu a fost un erou, ci un personaj care a slujit comunismul. „Menționarea ca general-salvator este inadecvată. La fel și cu Eugen Barbu, un corifeu al comunismului.”
De cealaltă parte, reprezentanta asociației Părinți de Cireșari spune că nu l-ar fi putut omite pe Eugen Barbu al cărui roman „Groapa” își bazează narațiunea pe evenimentele petrecute la groapa de gunoi pe care se construise tocmai Baza Cireșarii.
„Sunt școli cu numele Eugen Barbu, una chiar aici în cartier”, a precizat Elena Lucaci pentru Europa Liberă.
Specialist în istoria Comunismului, dr. Cosmin Popa e de părere că „apariția celor trei personaje istorice într-un demers cultural ce se vrea coerent este bizară” și nu are în niciun caz un rol educativ.
„Este ca și cum ai vorbi copiilor despre producerea plutoniului îmbogățit, deși suspectez că procedeul ar fi mai interesant decât istoria unui secretar-general destul de obscur al PCR, a cărui contribuție fundamentală la istoria comunismului românesc a fost aceea că a fost asasinat la comanda lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”, explică acesta.
Istoricul Cosmin Popa: „Asistăm la reabilitarea ceaușismului”
Reacția istoricilor vine pe fondul în care apar tot mai multe semnale că există un curent prin care există tentative multiple de reabilitare a comunismul, în special cel din anii 80.
„Avem semnale că personaje controversate au fost expuse în muzee din țară sau că se vând insigne cu Nicolae Ceaușescu”, explică directorul IICMER, Daniel Șandru.
Aceleași semnale le percepe și Popa. Cei care încearcă azi să nuanțeze relele regimului comunist sunt, paradoxal, tocmai cei care au profitat de pe urma prăbușirii lui. spune istoricul.
„În viața publică și politică a României se petrec schimbări care fac ca moștenitorii comunismului să se simtă confortabil cu ceea ce simt, cred, cu opiniile lor retrograde. Pe acest fond și uzând de precaritatea gândirii critice a multora dintre cei care formează auditoriul lor, are loc această mișcare, mai mult sau mai puțin subterană, de reabilitare a ceaușismului”, explică Popa
O reabilitare idilică, fără efecte sociale profunde nu este însă posibilă. Efectele minimizării răului pot fi vizibile în câțiva ani și pot fi devastatoare.
„Regimul Putin nu a început în forma pe care o vedem azi. Dictatura lui Putin a debutat cu reabilitarea stalinismului și ocultarea crimelor acestuia. Riscul cel mare este ca, o astfel de campanie, să devină un soi de pregătire a terenului pentru o încercare de limitare a democrației, chiar în Romania, în numele unor obiective pretins superioare, tocmai cu ajutorul urmașilor celor care, într-o formă sau alta, au sprijinit dictatura lui Ceaușescu”, mai spune Popa.
