Linkuri accesibilitate

Efectele încălzirii globale. Zonele din România unde se cultivă kiwi, kaki sau curmale


Livada de kaki din județul Tulcea la momentul recoltei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:25 0:00

Livada de kaki din județul Tulcea la momentul recoltei

Dincolo de incertitudinile și îngrijorările pe care schimbările climatice le aduc, ele vin și cu oportunități noi din punct de vedere economic, cel puțin pentru deceniile care urmează. Una dintre acestea este apariția pe scară tot mai largă în România a culturilor de fructe exotice.

18 ianuarie 2023 a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor meteorologice făcute în România. Climatologii și meteorologii afirmă că e un nou indiciu concret care confirmă tendința schimbărilor climatice.

Recorduri locale de temperatură, înregistrate în ultimele zile

18 ianuarie: +22,5°C Turnu Măgurele, +20,9°C Alexandria, +18,5°C Bacău, +19,6°C Brăila, +20,7°C Giurgiu, +19,8°C Slatina, +19,6°C Tulcea, +17,0°C Vaslui

19 ianuarie: +22,3°C Bechet, +20,9°C București-Băneasa, +17,0°C Brașov,
+ 19,4°C Iași, +19,4°C Galați, +15,0°C Miercurea Ciuc, +16,6°C Sf. Gheorghe (Covasna), +16,8 °C Târgu Secuiesc

Sursa: ANM

Sentimentul în fața încălzirii globală este unul de îngrijorare. Însă, pe lângă incertitudini și temeri, schimbările climatice vin și cu oportunități din punct de vedere economic, cel puțin pentru deceniile care urmează.

O asemenea oportunitate este apariția pe scară tot mai largă în România a culturilor de fructe exotice, pe care în trecut le găseam doar în zonele calde sau tropicale. Specialiștii români le numesc „specii pomicole noi”.

Vorbim despre kaki, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc, rodia sau smochinul. Iar lista nu e completă.

Europa Liberă a discutat cu specialiști, ingineri și oameni din mediul academic, dar și cu producători implicați în cultivarea acestor genuri de fructe.

Prof. dr. Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură a USAMV București și Președintele Societății Române a Horticultorilor, spune că facultatea sa are cercetări știintifice consistente și culturi experimentale pentru soiuri de kiwi, curmal chinezesc, sau pentru așa-numita banană a nordului. Acestea, spune el, sunt plante adaptate deja la climatul din România.

„În ultimii ani, iernile sunt mult mai blânde. Sunt convins că pe măsura trecerii timpului, aceste plante vor ajunge să fie cultivate pe suprafețe tot mai mari”, spune prof. dr. Florin Stănică.

Facultatea de Horticultură de la USAMV București cultivă experimental curmalul chinezesc.
Facultatea de Horticultură de la USAMV București cultivă experimental curmalul chinezesc.

De exemplu, curmalul chinezesc e o plantă cu mare potențial în România pentru că, potrivit specialiștilor, produce multe fructe, nu e o specie pretențioasă, poate fi cultivat pe soluri sărace și nu are nevoie de irigație.

„În condițiile în care vorbim de deșertificare, de necesitatea reducerii consumului de apă pentru a produce alimente, acest pom poate ocupa suprafețe importante și să producă „jujube” [n.r. fructe specifice] extrem de valoroase din punct de vedere nutrițional”, spune prof. dr. Florin Stănică.

De asemenea, kiwi e o plantă pentru care există mai multe soiuri selectate și omologate în România care pot fi cultivate, ca reper general, și în zonele în care sunt acum livezi de măr sau prun.

De altfel, o hartă orientativă, dar nu exclusivă, a zonele unde pot fi cultivate diverse fructe exotice ar cuprinde mai ales sudul țării, Banatul, Dobrogea sau Crișana.

Bianca Ștefănoiu, ingineră la Pepiniera Periș, spune că în acest moment există deja plantații de fructe exotice în multe regiuni din România.

„Pe fondul încălzirii vremii din România, oamenii au început în urmă cu câțiva ani să înființeze asemenea culturi. Zonele unde temperatura minimă nu coboară iarna sub -10, -15 grade se pretează la genul acesta de culturi.”

Printre plantele care s-au aclimatizat natural sunt și soiuri ale pomului de kaki, originar din zona China, Coreea, Japonia.

„Kaki au o rezistență fantastică. Când temperatura minimă a iernii nu a mai scăzut sub -20 de grade, au început să fructifice”, relatează Bianca Ștefănoiu.

Fructele de kaki produse la Mahmudia au ajuns în supermarketuri.
Fructele de kaki produse la Mahmudia au ajuns în supermarketuri.

Rodica Uram a înființat o livadă de kaki în Mahmudia, județul Tulcea. Livada produce de 5 ani, iar anul trecut a început să ofere fructe și în supermarketuri, nu doar pe piața locală.

„Fiica mea a văzut în Italia o plantație de kaki și a spus să plantăm și noi. Dar până să ne facem o piață de desfacere a fost foarte greu. Oamenii nu sunt obisnuiți, nu cunosc fructul. Dar după ce îl gustă, le place. Pe lângă consumul în stare proaspătă, se poate folosi și în diverse preparate cum ar fi prăjituri, pandișpan sau ca fructe în iaurt. Pentru anul viitor pregătim și țuică de kaki.”

Schimbările climatice favorizează și calitatea vinurilor românești

Prof univ dr. Liviu Irimia, decanul Facultății de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iași, spune că încălzirea generală avantajează viticultura românească și îi permite să producă vinuri de înaltă calitate, cel puțin în următorii 40-50 de ani.

„Până în anii ’80, ‘90, cele mai avantajate erau zonele viticole mediteraneene, Spania, Italia, Franța. Odată cu creșterea temperaturilor, dinspre sud spre nord, se ajunge și la noi la un climat favorabil pentru obtinerea de vinuri roșii de înaltă calitate.”

În plus, spune Liviu Irimia, creșterea temeperaturilor a extins cu 25%, în ultimii 30 de ani, arealul favorabil pentru vița-de-vie în România.

„Și în Europa, granița de cultivare a viței-de-vie a mers mult spre nord, spre țările nordice, inclusiv. Încep să apară condiți chiar în Danemarca sau în Suedia. Apar însă probleme pentru vinurile din țările mediteraneene, Spania, Italia, Franța. Acolo temperaturile devin excesive, ceea ce duce o diminuare mai ales a calității vinurilor roșii.”

Exploatarea oportunităților oferite de aceste schimbări de climă nu are loc însă rapid. În cazul culturilor exotice, întreprinzătorii sunt încă prudenți.

Chiar dacă, datorită noutății, cultivatorii încă nu se încumetă să înființeze plantații de mai mare anvergură, numărul celor care testează și înființează culturi mai mici este în creștere, spune ing. Bianca Ștefănoiu.

Iar prof. dr. Florin Stănică reamintește că soiurile cercetate și la nivel universitar, a căror viabilitate este confirmată prin studii științifice, ar trebui să îi facă pe cultivatori să prindă mai mult curaj:

„Noi ne străduim prin tot felul de mijloace să promovăm aceste specii, o facem de ani buni. Le-am plantat pe terenurile noastre și demonstrăm că ele fac fructe deosebite, sunt plante care nu au dăunători, nu au nevoie de tratamente chimice, deci se pot produce în sistem bio.”

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG