Linkuri accesibilitate

Scrisoare deschisă | Intelectuali și activiști ruși îi cer lui Vladimir Putin să nu atace Ucraina


Un militar ucrainean, aflat pe linia frontului, nu departe de orașul Horlivka, Ucraina, controlat de separatiștii pro-ruși, 31 ianuarie 2022.
Un militar ucrainean, aflat pe linia frontului, nu departe de orașul Horlivka, Ucraina, controlat de separatiștii pro-ruși, 31 ianuarie 2022.

Mai bine de 2.000 de intelectuali și activiști pentru drepturile omului din Rusia au semnat o scrisoare deschisă a Congresului Intelectualilor din Rusia, în care cer autorităților din țară să nu intervină militar în Ucraina.

Mai multe personalități din Rusia au semnat declarația împotriva conflictului militar cu Ucraina. Serviciul Rus al Europei Libere a vorbit cu câțiva dintre aceștia.

Scrisoarea, intitulată „Declarația susținătorilor păcii împotriva partidului de război din conducerea rusă”, a fost publicată pe 30 ianuarie. Scrisoarea menționează că populația nu își dorește un război în condițiile în care nivelul de trai al rușilor a scăzut considerabil în ultimii ani.

„Cetățenii ruși devin ostaticii aventurismului criminal, pe care politica externă a Rusiei îl promovează. Nu doar că trăiesc în nesiguranță – adică dacă un război major va avea loc sau nu – dar aceștia se confruntă cu o creștere mare a prețurilor și o depreciere a rublei”, se arată în scrisoarea adresată liderilor de la Kremlin.

Autorii scrisorii susțin că un „partid pentru război” s-a format în interiorul Guvernului rus ce încearcă să îi convingă pe oameni de „ideea unui război sfânt împotriva Occidentului”. „Partidul” include oamenii cu o gândire imperialistă și care consideră că principala realizare a oricărui guvern din lume este extinderea teritoriului, inclusiv prin ocuparea altor regiuni, potrivit politicianului rus Lev Shlosberg.

„Aceștia sunt oamenii care gândesc în termeni de secol XX și consideră că principala lor sarcină este întoarcerea la granițele sovietice din perioada respectivă”, a afirmat acesta.

„E destul de evident că ideologia politică a Rusiei este determinată acum de oameni care au fost pe deplin formați din punct de vedere politic, psihologic și ideologic în secolul XX. Aceștia sunt oameni profund sovietici”.

„Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina și Occidentul. Nimeni nu ne amenință, nimeni nu ne atacă. Politica bazată pe promovarea ideii unui astfel de război este imorală, iresponsabilă și criminală și nu poate fi implementată în numele Rusiei. Un astfel de război nu poate avea nici scopuri legale, nici morale”, se spune în scrisoarea deschisă a intelectualilor ruși.

„Războiul nu doar că nu corespunde intereselor Rusiei, ba chiar devine o amenințare la adresa existenței acesteia. Acțiunile nebunești ale conducerii politice a țării vor duce inevitabil la formarea unei mișcări de masă anti-război în Rusia. Fiecare dintre noi devine în mod natural o parte din aceasta. Vom face tot posibilul pentru a preveni și, dacă este necesar, pentru a pune capăt războiului”, concluzionează scrisoarea.

Politicianul Lev Shlosberg, unul dintre semnatarii scrisorii, a susținut că toate cele cinci partide din Duma de Stat a Rusiei sunt „partide pentru război”. Potrivit lui Shlosberg, dacă Putin are nevoie de aprobare din partea Dumei cu privire la o intervenție militară în Ucraina, niciun deputat din cei 450 nu se va opune planurilor acestuia de teama unei confruntări cu liderul de la Kremlin.

„Este o situație extrem de periculoasă. În timpul campaniei electorale din 2021, am susținut în mod repetat că dacă nu se va găsi vreun partid pentru pace în Duma de Stat, atunci va fi un război”, a continuat Lev Shlosberg.

Războiul dintre Rusia și Ucraina, văzută prin ochii presei ruse

Principalele canale de televiziune din Rusia au difuzat segmente ample despre criza din Ucraina în timpul orelor de maximă audiență, potrivit The Moscow Times. Presa de stat a denunțat implicarea Statelor Unite în conflictul Ucraina-Rusia, susținând că nici măcar Ucraina nu e de acord cu „isteria” creată de SUA în legătură cu o posibilă intervenție militară a Rusiei în regiune.

  • Channel One a condamnat răspunsurile NATO și SUA față de cerințele de securitate ale Rusiei, spunând că Rusia a început deja să își adapteze politica externă a acesteia la realitățile actuale.
  • Reporterii Channel One au cerut ca statul rus să trimită ajutor militar către Republicele Populare Donețk și Lugansk pentru a se putea apăra împotriva unei presupuse agresiuni venite din partea Kievului.
  • Programul de știri „Vesti Nedeli” (Știrile Săptămânii) au dedicat un segment Ucrainei, în care gazda emisiunii, Dmitri Kiseliov, a susținut că Statele Unite împing Ucraina să invadeze regiunea Donbas din estul țării și a acuzat Kievul de instigarea la violență prin înarmarea cetățenilor.
  • Rossia 24 și Rossia 1, dar și prezentatorul de știri pro-Kremlin Vladimir Sloviov, au notat dezacordul dintre Ucraina și Statele Unite cu privire la tensiunile din zonă.

Liderul unui partid din Rusia, îngrijorat de retorica pro-război a conducerii

Potrivit liderului adjunct al partidului Yabloko din Duma rusească, Boris Vishnevsky, șansa unui conflict militar între Rusia și Ucraina e mai ridicată acum decât în luna aprilie a anului trecut.

Boris Vishnevsky, liderul adjunct al partidului Yabloko din Rusia.
Boris Vishnevsky, liderul adjunct al partidului Yabloko din Rusia.

„Sunt foarte îngrijorat de declarațiile recente care vorbesc despre o posibilă provocare venită din partea Ucrainei sau despre o potențială intervenție militară a acesteia în Donbas. Afirmația că NATO dorește să ocupe Ucraina ar trebui evaluată de un psihiatru. Vreau să vă reamintesc că orice potențial agresor încearcă întotdeauna să se dea drept victimă înainte de începerea agresiunii”, a spus Vishnevsky.

„Trebuie să contracarăm cu o atitudine înțeleaptă ceea ce se întâmplă”

Activista pentru drepturile omului, Svetlana Gannușkina, e de părere că scrisoarea Congresului Intelectualilor este una dintre metodele prin care societatea civilă poate interveni să prevină un posibil război.

„Trebuie să ne folosim de orice formă de acțiune pașnică pentru a preveni un asemenea lucru, iar unul dintre moduri este contactul permanent cu societatea civilă din Ucraina, nu Ucraina în sine”, a transmis Gannușkina.

„Slavă Domnului că nu am rupt relațiile cu niciunul dintre colegii mei ucraineni, cu toții credem același lucru despre ceea ce se întâmplă între țările noastre. Frivolitatea autorităților este inacceptabilă. Trebuie să o contracarăm cu o atitudine înțeleaptă ceea ce se întâmplă”, a adăugat aceasta.

Svetlana Gannushkina, președintele Comitetului de Asistență Civilă, în timpul unei convenții privind protecția drepturilor omului.
Svetlana Gannushkina, președintele Comitetului de Asistență Civilă, în timpul unei convenții privind protecția drepturilor omului.

„Poate că acești oameni sunt temporar la putere, dar ei vor fi pentru o perioadă îndelungată de timp la putere încât să le putem permite ca astfel de evenimente să aibă loc”.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să discute telefonic despre criza din Ucraina pe 1 februarie, în timp ce premierul britanic, Boris Johnson, se va deplasa la Kiev pentru a se întâlni cu Vladimir Zelenski. Liderii lumii caută o soluție care să pună capăt tensiunilor dintre Ucraina și Rusia.

Rusia neagă faptul că mobilizarea trupelor la graniță va duce la o invadare a Ucrainei. Cu toate acestea, președintele rus, Vladimir Putin, a cerut liderilor NATO că alianța nu va permite aderarea Ucrainei. Moscova a sugerat ulterior că nu va tolera trupele și infrastructura NATO în locuri precum România, Bulgaria și Georgia.

Mai bine de 120.000 de soldați ruși sunt mobilizați de-a lungul graniției de sud, est și nord a Rusiei cu Ucraina. Un nou exercițiu militar dintre Rusia și Belarus va avea loc în luna februarie.

XS
SM
MD
LG