Unul din motivele pentru care a fost întârziată soluționarea dosarelor Revoluției și Mineriadei este lipsa continuității anchetatorilor în aceste spețe, odată cu schimbarea competenței de la un parchet la altul, a spus luni procurorul general Gabriela Scutea la interviul pentru obținerea unui nou mandat la conducerea instituției.
Întrebată de ministrul Cătălin Predoiu care consideră că este motivul pentru care a fost întârziată soluționarea acestor dosare, Scutea a spus că „un factor cheie l-a constituit discontinuitatea” care înseamnă că a fost schimbată competența pentru infracțiunile comise de militarii în civil, când dosarele au trecut la Parchetul Militar la secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General.
Până la infirmarea soluției din dosarul Revoluției a existat o soluție de clasare, amintește Scutea.
„Un factor-cheie pe aceste dosare ale Revoluţiei şi Mineriadei l-a constituit discontinuitatea. Discontinuitate însemnând că în 2006 ne-am confruntat cu o schimbare a competenţei pentru infracţiunile comise de militari în civil şi dosarele au trecut de la Secţia Parchetelor militare la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Am avut o soluţie de clasare, care întâi a rămas clasare în timp, până când să fie infirmată, în dosarul Revoluţiei, iar, în prezent, avem o discontinuitate totală.
Nimeni dintre procurorii care investighează dosarul Mineriadei nu a lucrat anterior în acest dosar. Pe cale de consecinţă, este vorba despre un volum foarte mare de informaţie care trebuie asimilat şi pe care l-am comunicat în mod corespunzător şi către Ministerul Afacerilor Externe în ceea ce priveşte supravegherea executării hotărârilor pronunţate de CEDO cu privire la dosarul Revoluţiei şi cu privire la Mineriadă", a declarat Gabriela Scutea, citată de Agerpres.
Însăși declinarea competenței a tergiversat dosarul Revoluției de la Parchetul Militar la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului General.
„Pe dosarul Revoluţiei (...) după modificarea legislativă din 2006 de schimbare a competenţei, fostului procuror-şef al Secţiei Parchetelor militare i-au trebuit luni, nu două săptămâni, nu o lună, ci mai multe luni ca să decline dosarul la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Discuţia a fost că el vrea să îl investigheze. I-am spus: ai toată deschiderea din partea noastră să-ţi faci trecerea în rezervă din procuror militar în procuror civil şi mergi la Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi fă dosarul, dar procedura este procedură", mai spune Scutea.
Acestor detalii li s-a adăugat și faptul că investigațiile au fost făcute până în 2020 cu mijloace „mai puțin tehnicizate”.
„Diferenţele se văd şi între resursele Ministerului Public. Ancheta desfăşurată din 1997 şi până în 2006, 2010 a avut alte resurse - mai încete, mai puţin tehnicizate, decât cele pe care le avem acum. Momentul determinant a fost şi acela în care s-a pus în discuţie incidenţa unei infracţiuni internaţionale reglementată de Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi depăşirea raportării la infracţiunile clasice de drept comun, cum funcţionase dosarul anterior, pe infracţiunea de omor şi tentativă de omor", a mai explicat Scutea.
Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror general al României - Gabriela Scutea şi Alex Florin Florenţa de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - au susţinut luni interviul, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
