Ministrul liberal de Finanțe, Marcel Boloș, a dat aviz favorabil proiectului legii pensiilor, dar cu observații. El a scris cu stiloul, lângă semnătura de pe proiectul legislativ: „Doar cu asumarea măsurilor din adresă! În caz contrar, avizul este negativ.”
Gestul său vine după ce impactul bugetar pentru majorarea pensiilor anul viitor s-a dovedit a fi mult mai mare decât cel calculat de ministerul pe care îl conduce.
Discuțiile din guvern la Legea de majorare a pensiilor ar fi trebuit să înceapă joi la 12.00, dar au fost amânate cu două ore din cauza contrelor între PSD și PNL.
Liberalii au acuzat PSD că proiectul are un impact bugetar de 3% din PIB, cu peste 27 de miliarde de lei mai mult.
PNL susține că impactul bugetar de 55,6 miliarde de lei pentru majorarea pensiilor cu 40%, anunţat de ministrul Muncii de la PSD, este uriaș în comparație cu cel calculat de ministrul Finanţelor de la PNL.
Amânarea a venit pe fondul neînțelegerilor pe cifre, care aveau nevoie de avizul ministrului de Finanțe.
La scurt timp după ce ședința a început, a fost suspendată pentru a obține avizul Consiliului Economic și Social.
PNL: Majorarea pensiilor cu 40% este imposibilă
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat joi dimineață că este nevoie de o clarificare a legii pensiilor, deoarece impactul bugetar, conform cifrelor anunțate de PSD, ar fi de 3% din PIB.
„Ceea ce este enorm de mult şi trebuie să identificăm sursele de finanţare, nu putem să venim să promitem oamenilor ceva şi să nu avem sustenabilitate”, a spus liderul PNL.
Impactul bugetar calculat de ministrul PNL al Finanțelor ar fi fost mult mai mic, de aproximativ 28 de miliarde de lei, sumă calculată și de specialiștii de la Banca Mondială.
16 miliarde de lei ar fi impactul generat de indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024 şi alte 12 miliarde de lei după recalcularea pensiilor de la 1 septembrie anul viitor.
„Am solicitat să ne clarificăm care este suma reală pentru că este un impact mare pe care trebuie să ni-l asumăm cu date concrete şi să avem sustenabilitate pentru această decizie”, a completat Ciucă.
Liderul PNL a dat asigurări că ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, va aviza în cele din urmă proiectul, după ce în spațiul public apăruseră discuții că s-ar fi opus.
„Categoric că vom da un aviz, cu toţii ne dorim ca, aşa cum ne-am asumat prin această nouă lege, să eliminăm disparităţile, inechităţile şi în felul acesta să echilibrăm sistemul de pensii”, a spus Ciucă.
Întrebat dacă sunt bani pentru o majorare a pensiilor în valoare de 55,6 miliarde de lei, Ciucă a răspuns că „majorarea pensiilor cu 40% este imposibilă”.
„Tocmai de aceea dorim ca în faţa electoratului să nu venim cu promisiuni nesusţinute financiar şi oamenii într-adevăr să poată să resimtă această decizie, într-un buget care să aibă colectarea necesară pentru a putea să finanţeze anvelopa de la Ministerul Muncii”, a mai spus el.
„Nu fac înțelegeri cu miniștrii, conduc Guvernul din funcția de prim-ministru. Sunt de acord că România va trebui să aibă o reformă fiscală. Înseamnă, de exemplu, introducerea impozitării progresive, cum e în toată Europa. Domnul ministru al Finanțelor va primi astăzi termene pentru digitalizare, știu că sunt în PNRR. Dacă cumva sunt depășite, îmi pare rău, să se apuce de muncă.
PIB-ul României crește cu 50 de miliarde de lei anul viitor, deci 10 miliarde de euro. Avem surse de finanțare. Niciun moment nu a fost vorba de demisia domnului Boloș”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de guvern, în replică la criticile liberalilor.
Proiectul noii legi a pensiilor prevede o indexare cu indicele inflației de 13,8% de la începutul anul viitor și apoi o majorare pe baza recalculării pensiilor de la 1 septembrie 2024.
Însă, conform cifrelor venite dinspre PNL și Banca Mondială, ministrul social-democrat ar fi oferit în mod eronat o cifră totală mai mare.
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, declara luni că doar pentru majorarea din toamna anului viitor - un an cu patru rânduri de alegeri - va fi nevoie de o sumă de 13,84 de miliarde de lei pentru fiecare lună de plată, adică 55,36 de miliarde de lei în total.
„Poate vor fi pensii care vor creşte cu 1%, poate vor fi pensii care vor creşte cu 80%, dar calculele noastre arată că vom avea o creştere medie a pensiilor de 40%”, declara ea la începutul acestei săptămâni.
USR acuză PSD și PNL: Au devalizat bugetul timp de doi ani
Președintele USR acuză cele două partide din coaliția de guvernare că „au devalizat bugetul României timp de doi ani”.
„Astăzi, vedem consecințele: «nu sunt bani pentru legea pensiilor», spune Boloș. Planurile lor sunt clare: continuarea dezmățului în 2024 cu prețul falimentului României. Costul să fie plătit de români în 2025”, spune Cătălin Drulă.
El spune că proiectul legii pensiilor este unul „cinic” și „ar însemna un deceniu pierdut, în suferință și în sărăcie”.
„Trebuie să îi oprim cu orice preț! România poate fi guvernată reformist, responsabil, curajos. Profesionist”, a mai spus el.
Scurt istoric
Legea pensiilor a fost pusă în consultare publică pe 31 octombrie pe site-ul MMSS, fără impact bugetar.
Pe 2 noiembrie a fost trimisă spre avizare o formă la Ministerul Finanțelor fără să conțină și impactul bugetar.
Pe 3 noiembrie, Ministerul Finanțelor a primit o formă cu un impact bugetar de 22 de miliarde de lei în 2024 și de 35 de miliarde în 2025. Tot pe 3 noiembrie ministerul a mai primit o variantă de 17 miliarde de lei în 2024 și de 50 miliarde lei în 2025.
Pe 8 noiembrie, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, și o echipă a Băncii Mondiale au venit la Ministerul Finanțelor să prezinte datele financiare. Tot pe 8 noiembrie a fost agreată modificarea datelor la 10 miliarde lei în 2024 + 33 miliarde lei în 2025.
Miercuri, 9 noiembrie, la 13:17 minute legea a fost trimisă la Ministerul Finanțelor cu 10 miliarde de lei în 2024 + 33 miliarde lei în 2025.
Calculele separate ale Băncii Mondiale arată că în 2024 impactul este de 26 miliarde lei, în 2025 este de 50,7 miliarde lei, în 2026 impactul este de 63,9 miliarde lei și în 2027 impactul este de 76,9 miliarde lei.
