Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a făcut aceste remarci la prezentarea raportul de activitate al instituției pentru 2023.
El a spus că tema corupției este încă una importantă pentru români, transmite News.ro.
„Ne bucură şi ne onorează interesul pe care îl manifestă societatea pentru activitatea DNA. Pe de altă parte, acest interes arată şi faptul că tema corupţiei este încă în prim plan datorită impactului pe care acest fenomen îl are asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Din păcate, costurile corupţiei rămân inacceptabil de mari pentru societatea românescă”, a afirmat Marius Voineag.
Șeful DNA a spus că își dorește mai multe resurse și mai multă eficacitate în activitatea instituției:
„În anchetele penale ne dorim o creştere a eficienţei în investigarea faptelor de corupţie la nivel înalt şi totodată şi dezvoltarea investigaţiilor financiare”, a spus procurorul-șef DNA.
Marius Voineag a afirmat că activitatea procurorilor anticorupție va continua chiar dacă 2024 este an electoral, iar acțiunile DNA pot fi interpretate:
„Suntem perfect conştienţi că avem un context electoral şi că există riscul ca orice facem să fie interpretat şi să stârnească controverse sau discuţii. Dar vă asigur că Direcţia Naţională Anticorupţie va continua să aibă aceeaşi determinare pentru combaterea fenomenului corupţiei”, a declarat Marius Voineag, la şedinţa de bilanţ a DNA.
Suntem perfect conştienţi că avem un context electoral şi că există riscul ca orice facem să fie interpretat şi să stârnească controverse.
Marius Voineag a preluat conducerea DNA la începutul anului 2023. Înainte de preluarea conducerii DNA, Marius Voineag a fost adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT.
Procurorul Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, precum și dosarul manipulării pieței de capital ce-l viza pe fostul șef al SIF Banat, Dragoș Bîlteanu. La Parchetul General a gestionat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu a spus la bilanţul DNA că procurorii DNA trebuie să facă dosare de calitate care să aducă condamnări în instanță:
„Îmi doresc să gestionaţi anul 2024 ca o instituţie de elită, îmi doresc să ignoraţi zgomotul de fond care va fi destul de puternic. Nu vă cer doar să vă faceţi datoria ci vă rog să faceţi performanţă.”
La rândul ei, președinta Înaltei Curți de Casație și Justișție (ICCJ). Corina Corbu, a spus că prerogativele Curții și ale DNA sunt diferite și că revine procurorilor DNA obligaţia de a combate cele mai periculoase forme de corupţie, inclusiv corupția la nivel înalt.
„Instanţele judecătoreşti aplică legi. Ele nu participă la campanii sau la luptă împotriva unui aspect sau al altuia, inclusiv la lupta anticorupţie”, a spus președinta ICCJ, care a adăugat că responsabilitatea judecătorilor şi procurorilor este de a se asigura că felul în care sunt construite dosarele legate de infracţiunilor de corupţie trebuie să respecte legea.
Cum arată câteva din rezultatele DNA din 2023, potrivit șefului instituției, Marius Voineag:
- „Am reușit să încadrăm 29 noi procurori.”
- „În cursul anului 2023 au fost trimiși în judecată 651 de inculpați. A crescut semnificativ numărul inculpaților trimiși în judecată față de care au fost luate măsuri preventive privative de libertate (43 inculpați în anul 2023, față de 22 inculpați în anul 2022).
- „Numărul de dosare soluționate 2.259 – anul trecut, față de 2.087 în anul 2022.”
- „Polițiștii din cadrul DNA au avut delegări în aproximativ 5.800 dosare penale, față de aproximativ 5.000 dosare în anul 2022, iar specialiștii au întocmit cu 30% mai multe rapoarte de constatare.
- „Numărul perchezițiilor domiciliare a înregistrat o creștere de la 847 la 1.257, ceea ce indică un volum de activitate operativă în creștere, activități ale căror rezultate se vor vedea în viitorul apropiat.”
