Realizat de Organizația Meteorologică Mondială, un organism specializat din cadrul ONU, raportul include detalii cu privire la evoluția climei și prezintă tendințele legate de emisiile și concentrațiile atmosferice ale principalelor gaze cu efect de seră.
Potrivit informațiilor din raport, temperatura la nivel global a crescut cu 1,1 grade Celsius față de epoca preindustrială (1850-1900) și este cu 0,2 grade mai mare decât în perioada 2011-2015.
Perioada 2015-2019 este astfel pe punctul de a deveni cea mai caldă de când se fac aceste măsurători. Luna iulie 2019 a fost, de altfel, la nivel global, cea mai călduroasă lună din toate timpurile.
Valurile de căldură au afectat toate continentele și au reprezentat fenomenele soldate cu cele mai multe decese în perioada 2015-2019. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, în perioada 2000-2016, numărul persoanelor expuse la valuri de căldură a ajuns la aproape 125 de milioane. Fiindcă durata medie a valurilor de căldură s-a majorat, acest lucru crește riscul apariției unor boli la inimă sau chiar a decesului.
Creșterea temperaturii are un efect și asupra PIB-ului. Fondul Monetar Internațional a descoperit că pentru țările în curs de dezvoltare cu venituri medii sau mici unde temperatura medie este de 25 de grade Celsius, o creștere cu doar un grad duce la scăderea creșterii economiei cu 1,2%. Țările ale căror economii ar urma să fie afectate puternic de o creștere a temperaturii reprezentau doar 20% din PIB-ul la nivel global în 2016. Cu toate acestea, populația lor însumată reprezenta circa 60% din totalul la nivel global.
În plus, raportul mai atrage atenția că ghețarii continuă să se topească, iar nivelul mării crește de la 3,04 milimetri pe an în perioada 1997-2006 la aproximativ 4 milimetri pe an în perioada 2007-2016. Creșterea accelerată a nivelului mării este datorată încălzirii oceanelor și topirii ghețarilor. Deoarece oceanul absoarbe aproape 25% din emisiile anuale de dioxid de carbon, acționând ca un element de protecție pentru planetă în fața impactului schimbărilor climatice, crește aciditatea apei oceanice. Acest lucru provoacă efecte în lanț care afectează viețuitoarele oceanelor si mărilor.
Autorii raportului atrag atenția asupra nevoii fundamentale de a lua măsuri care să ducă la transformări socio-economice și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din anumite sectoare-cheie, printre care cel al energiei, dar și în ceea ce privește folosirea terenurilor agricole pentru a evita creșterea accentuată a temperaturii la nivel global, fenomen care are un potențial ireversibil.
Raportul experților vine în contextul în care la New York se pregătește cea de-a 74-a adunare generală a ONU, dar și la scurt timp după „greva climatică”, inițiată de suedeza Greta Thundberg, la care s-au raliat tineri din întreaga lume, inclusiv din România. Mai mult, documentul subliniază urgența cu care trebuie tratat acest subiect, căci în ciuda recunoașterii generale a faptului că impactul schimbărilor climatice este resimțit „mai greu și mai devreme” decât indicau evaluările de acum un deceniu, acum există riscul real de a trece dincolo de punctele critice.
Tema celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale este „Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia calitativă, acţiune climatică şi incluziune”.
Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU a debutat la 17 septembrie și are o durată de un an, dar segmentul de dezbateri generale la nivel înalt, care va avea loc în această săptămână, este cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală. Aproape 200 de lideri mondiali, printre care și președintele Klaus Iohannis, vor fi prezenți la New York.
Facebook Forum