Actualizare 15 aprilie, ora 7:30
Legea a fost adoptată de Senat luni, 14 aprilie 2025, cu 84 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 28 de abțineri. Proiectul a fost inițiat în contextul dosarului imobiliar Nordis, pentru a preveni situații similare în care același apartament este promis sau vândut mai multor persoane.
Principalele prevederi ale proiectului care a trecut de Senat:
- Obligația dezvoltatorilor imobiliari de a înscrie în Cartea Funciară promisiunile obligatorii de vânzare-cumpărare, pentru a se evita vânzarea aceleiași locuințe către mai multe persoane.
- Limitarea avansului pe care dezvoltatorul îl poate solicita la 15% la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare, cu plăți ulterioare de 25% la finalizarea structurii și 25% la finalizarea instalațiilor.
- Sumele plătite ca avans vor fi depuse într-un cont separat, folosit exclusiv pentru dezvoltarea imobiliară. Folosirea banilor în alte scopuri va fi sancționată cu o amendă de 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului.
- În caz de faliment al dezvoltatorului, cumpărătorii devin creditori privilegiați, după statul român, având prioritate la recuperarea banilor.
Știrea inițială
Noua propunere legislativă din România vine după cazul Nordis, în care procurorii susțin că au fost folosite practici frauduloase care au păgubit clienții firmei: vânzarea de mai multe ori a aceluiași apartament sau încasarea avansurilor fără livrarea locuințelor.
Propunerea legislativă prevede acum înscrierea în cărţile funciare a locuințelor care ar urma să se construiască. Astfel, ar fi evitată vinderea aceleiași proprietăți de mai multe ori.
„Dezvoltatorul este responsabil de finalizarea proiectului imobiliar şi poate promite înstrăinarea unităţilor individuale din cadrul condominiului viitor sau locuinţei individuale viitoare, numai după notarea autorizaţiei de construire în cartea funciară, realizarea operaţiunii de preapartamentare pentru condominiile viitoare şi deschiderea cărţilor funciare pentru unităţile individuale reprezentând bunuri viitoare”, se arată într-un amendament depus pentru modificarea legii.
De asemenea, proiectul de act normativ prevede plafonarea avansului plătit de cumpărător la 15%, după emiterea autorizaţiei de construcţie.
Procentul maxim din preţul total pe care dezvoltatorul îl poate solicita ca avans este limitat în funcţie de stadiul construcţiei după cum urmează:
- 15% la încheierea promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare;
- 25% la finalizarea structurii de rezistenţă;
- 25% la finalizarea lucrărilor de instalaţii.
Proiectul de lege mai prevede că dezvoltatorii imobiliari care folosesc banii cumpărătorilor de imobile în alte scopuri riscă să fie sancţionaţi cu 1% din cifra de afaceri.
Senatul este prim for sesizat pentru propunerea legislativă. Camera Deputaţilor are rol decizional.
Cazul Nordis
În toamna anului trecut, o investigație realizată de Recorder a dezvăluit că firma de dezvoltări imobiliare Nordis a încasat milioane de euro de la clienți, însă majoritatea investițiilor nu ar fi fost realizate.
Mai mult, în singura clădire ridicată, un hotel din Mamaia, jurnaliștii spun că au descoperit apartamente care ar fi fost vândute de mai multe ori, unor clienți diferiți.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au deschis un dosar în acest caz. Printre cei urmăriți se află Vladimir Ciorbă, asociatul principal al Nordis, și soțul deputatei PSD Laura Vicol, care a condus Comisia Juridică din Camera Deputaților până la acest scandal.
În februarie 2025, judecătorii au decis cercetarea lui Vladimir Ciorbă în stare de arest preventiv și a Laurei Vicol în stare de libertate.
În total, în dosarul Nordis sunt cercetate, alături de Vicol și Ciorbă, încă 11 persoane.
Persoanele inculpate în dosarul Nordis sunt acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat și delapidare cu consecințe deosebit de grave. Acestea ar fi folosit în scop personal banii încasați de firmele din grupul Nordis de la clienții care voiau să cumpere apartamente.
Peste 100 de persoane au calitatea de parte vătămată în dosarul de la DIICOT, însă numărul păgubiților – așa cum reiese din dosarul de insolvență al firmei Nordis – ar fi de peste o mie (persoane fizice și juridice).
Dosar cu implicații politice
Premierul Marcel Ciolacu a fost asociat public în scandalul legat de firma Nordis după ce a călătorit în 2022 cu avioane închiriate de o firmă din grupul Nordis.
Premierul susține că a achitat călătoriile pe care le-a făcut cu avionul închiriat de Nordis.
În noiembrie 2024, G4Media a dezvăluit că liderul PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu (actual ministru al Transporturilor) și Laura Vicol, alături de alte persoane, au zburat cu un avion privat la Nisa, în mai 2022.
Vladimir Ciorbă a declarat că politicienii alături de care a călătorit și-au plătit excursiile.
Pe 10 octombrie 2024, Laura Vicol a demisionat din PSD, la trei zile după ce și-a dat demisia și de la șefia comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
