75 de senatori au susținut respingerea, 34 s-au opus, iar patru s-au abținut.
De altfel, senatorii coaliției de guvernare au respins la vot cererea de reexaminare trimisă de Nicușor Dan. În favoarea solicitării președintelui au votat 23 de senatori AUR și șase neafiliați.
Proiectul merge acum la Camera Deputaților, unde obiecțiile președintelui vor fi din nou supuse la vot.
Dacă și Camera Deputaților respinge obiecțiile, legea adoptată va fi trimisă președintelui care este obligat să o promulge.
Votul din Senat vine după ce președintele Nicușor Dan a trimis la Parlament cererea de reexaminare la începutul lunii decembrie.
Președintele a argumentat că anumite prevederi ale legii ar putea fi interpretate în mod abuziv, ducând la incriminarea unor persoane fără nicio legătură cu extremismul. El a criticat în special pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea materialelor care conțin idei xenofobe, fără a distinge între propaganda extremistă propriu-zisă și operele literare sau documente istorice.
De asemenea, președintele a criticat excepția prevăzută în lege, care exclude infracțiunea dacă fapta este comisă în interes artistic, științific, de cercetare, educațional sau în dezbateri publice. Președintele a argumentat că transmiterea unei opere literare între doi indivizi obișnuiți, din interes personal, nu s-ar încadra în această excepție.
O altă problemă ridicată este lipsa unei definiții clare pentru „organizație cu caracter legionar”, a cărei apartenență ar fi pedepsită cu închisoare de la trei la zece ani.
Nicușor Dan a făcut diferența între organizații care glorifică Mișcarea Legionară și asociații care promovează rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș – unde unii luptători au avut legături cu legionarii – sau memoria închisorilor comuniste, ori opera științifică a lui Mircea Eliade, care a avut scrieri legionare. Președintele, originar din Făgăraș, a insistat că legea trebuie să definească precis aceste noțiuni pentru a evita ambiguități.
El a menționat și alte neclarități, precum „idei legionare” sau „naționalism extremist”, și a comparat legea cu legislațiile din Germania și Italia, care definesc mai precis organizațiile, faptele, materialele și simbolurile interzise. De asemenea, a criticat sintagma „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, subliniind lipsa de precizie în definirea organizațiilor legionare.
Legea a fost adoptată de Parlament în iunie și instituie pedepse mai severe decât legislația în vigoare.
Astfel, constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob este sancționată cu închisoarea de la trei la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Distribuirea sau punerea la dispoziție publică a materialelor de acest tip se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani și interzicerea unor drepturi.
Promovarea publică a cultului persoanelor din conducerea organizațiilor fasciste atrage închisoare de la trei luni la trei ani sau amendă.
Similar, promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau de război, sau a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, este pedepsită cu închisoare de la trei luni la trei ani sau amendă, plus interzicerea unor drepturi.
Contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României implică închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea unor drepturi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
