Linkuri accesibilitate

Serbia. Populiștii aflați la guvernare revendică victoria în alegeri pe fondul acuzațiilor de fraudare a voturilor


Partidul Progresist sârb își declară victoria în alegerile parlamentare și locale anticipate din Serbia.
Partidul Progresist sârb își declară victoria în alegerile parlamentare și locale anticipate din Serbia.

Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui în funcție Aleksandar Vučić și-a anunțat victoria în alegerile anticipate din 17 decembrie după un scrutin umbrit de acuzații de fraudă. Coaliția de opoziție anunță că va contesta în justiție rezultatele alegerilor.

Partidul Progresist Sârb (SNS) de guvernământ al președintelui Aleksandar Vučić a revendicat victoria în alegerile parlamentare anticipate de duminică, la puțin timp după ce autoritățile electorale începuseră numărarea voturilor, scrie RFE/RL.

Scrutinul a fost văzut de observatori ca un test crucial pentru puterea liderului Vučić în fața coaliției de opoziție, pro-occidentală.

Prim-ministrul Ana Brnabic, vicepreședinte al SNS, a afirmat că, potrivit informațiilor pe care le are formațiunea ei, SNS ar fi câștigat aproximativ 47% din voturi, urmat de coaliția Serbia împotriva violenței cu 23% și Partidul Socialist din Serbia cu aproape 7%.

Brnabic a susținut că SNS va putea forma singur majoritatea în parlament și a respins acuzațiile opoziției privind presupuse nereguli în procesul electoral.

Cu toate acestea, Centrul neguvernamental pentru Alegeri Libere și Democrație (CeSID) și agenția Ipsos evaluează rezultatele mai strâns rezultatele alegerilor. Astfel, potrivit CeSiD, SNS ar fi câștigat aproximativ 38% din voturi iar coaliție de opoziție ar fi obținut 35%.

Urnele s-au închis la ora locală 8:00, iar rezultatele oficiale urmează să fie raportate luni, potrivit oficialilor electorali.

Opoziția și organizațiile interne de observatori electorali au raportat neregularități la secțiile de votare. În jur de 5.800 de observatori internaționali au supravegheat alegerile din Serbia și se așteaptă ca rapoartele lor să fie publicate în următoarele zile.

Comisia Electorală a anunțat că la ora 7.00 PM, 55,5% dintre alegătorii înregistrați votaseră, un procent asemănător cu cel din alegerile din aprilie 2022. Prezența la vot va fi anunțată în același timp cu rezultatul alegerilor, au anunțat oficialii. În aprilie 2022, prezența a fost de 58,6%.

Partidele de opoziție au solicitat alegătorilor să vină în număr mare la vot, sperând că astfel rezultatul alegerilor va duce la scăderea puterii președintelui Vučić.

Rasa Nedeljkov, director de programe la ONG-ul sârb CRTA a susținut că observatorii grupului au fost atacați și mașinile lor au fost distruse într-un oraș din nordul Serbiei.

Poliția a anunțat ulterior că a arestat un suspect în legătură cu acest incident și că a început o investigație.

Nedeljkov mai susține că au existat alegători care au fost urcați în autobuze în Bosnia -Herzegovina și duși la Belgrad, unde au votat în loc să voteze în localitățile de domiciliu.

Observatorii (CeSID) au raportat încălcări repetate ale procedurilor electorale la mai multe secții de votare și prezența materialelor de propaganda la locurile de votare, printre alte neregularități.

După ce secțiile de votare s-a închis, reprezentanții coaliției Serbia Împotriva Violenței au declarat că au documentat peste 450 de ilegalități electorale.

„Echipele noastre juridice fac eforturi să documenteze toate neregularitățile raportate până acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al coaliției, Predrag Mitrovic.

Ambasadorul SUA în Serbia a declarat că a vizitat mai multe secții de votare din capitala Belgrad.

„Ambasada americană are 14 echipe în Serbia și Belgrad”, a declarat ambasadorul care a declarat că nu poate încă face o evaluarea a alegerilor.

Vučić, care nu s-a aflat pe buletinul de vot din 17 decembrie, a încercat să consolideze poziția Partidului Progresist Sârb, aflat la guvernare, în timp ce observatorii au avertizat că campania electorală a fost afectată de intimidare și părtinire mediatică.

Odată cu alegerile parlamentare are loc și un scrutin municipal în 65 de orașe.

În același timp, în Kosovo, peste 22.000 de cetățeni sârbi de acolo, care au dreptul să participe la alegeri, au trecut granița în Serbia pentru a vota. Numeroase autobuze au plecat din mai multe orașe din Kosovo cu majoritate sârbă, ceea ce a creat cozi lungi la trecerea frontierei cu Serbia.

Relațiile dintre Serbia și Kosovo sunt proaste, iar guvernul de la Pristina a interzis organizarea de alegeri pe teritoriul Kosovo.

Aleksandar Vučić a dizolvat parlamentul cu 250 de locuri pe 1 Noiembrie, la mai puțin de jumătatea termenului, în fața presiunii publice crescânde legate de atacurile armate din luna mai.

Atunci, atacurile au dus la moartea a 19 persoane, între care nouă elevi de şcoală primară şi adolescenţi, și au dus la proteste naționale și solicitări de demisie pentru Vučić.

După ce Partidul Progresist Sârb a refuzat cererile opoziției, principalele partide pro-europene de opoziție au fost de acord să meargă împreună la alegeri.

Ultimele alegeri din aprilie 2022 au dus la un rezultat confortabil pentru partidul președintelui. Cu toate acestea, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat atunci că alegerile au fost afectate de lipsa unei concurențe echitabile.

Criticii lui Vučić s-au plâns că președintele a acaparat și mai multă putere prin controlul asupra presei și a guvernului. Unele sondaje de opinie arată că aproape jumătate din populația țării nu au crezut că alegerile din 2022 au fost corecte sau libere.

De la preluarea funcției de președinte al Serbiei, președintele Aleksandar Vučić a menținut legături apropiate cu Rusia, inclusiv după invadarea Ucrainei din februarie 2022. În același timp, el încearcă să aibă legături bune cu Uniunea Europeană în care Serbia speră să devină membru.

Serbia a anunțat că respectă integritatea teritorială a Ucrainei, dar a rezistat presiunilor UE de a se alătura sancțiunilor impuse Moscovei.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG