Linkuri accesibilitate

Polemică între Cristina Tarcea și Florin Iordache la CCR, pe competențele judecătorilor instanței supreme


Cristina Tarcea, președinta instanței supreme, l-a întrebat pe Florin Iordache dacă soția lui era specializată sau nu în dosarele de corupție când lucra la Secția penală a ÎC

Florin Iordache, vicepreședinte din partea PSD al Camerei Deputaților, și Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au susținut la Curtea Constituțională (CCR) argumentele lor în privința sesizării pe completurile de trei judecători din dosarele de corupție. Miza este ca, în cazul admiterii sesizării lui Florin Iordache, verdictele date în procesele de corupție din ultimii 15 ani să fie lovite de nulitate. Este cazul multor dosare de politicieni, in clusiv ultima șansă a lui Liviu Dragnea, care ar desființa, astfel, condamnarea de trei ani și jumătate la închisoare în dosarul angajărilor fictive.

Cristina Tarcea a demontat argumentele lui Florin Iordache pe mai multe direcții

  • judecătorii Curții Constituționale sunt chemați să se substituie judecătorilor din instanțe, pentru a decide în locul instanțelor de drept. Tarcea a spus că la Înalta Curte, cea mai înaltă în rang în România, toți judecătorii se pot pronunța pe cauze de corupție. ”Au fost ani în care dosarele judecate de Instanța Supremă au fost 100% dosare de corupție și alți ani în care proporția a fost de 80%. Dacă am fi trimis doar la completuri specializate, ce ar fi judecat ceilalți judecători? ”, a spus șefa Tarcea.
  • președinta Înaltei Curți a atacat, în pledoaria din fața judecătorilor CCR, rolul lui Florin Iordache. Ea a spus că, în calitate de vicepreședinte al Camerei Deputaților, Iordche nu avea competența să se adreseze CCR, pentru că acest drept de sesizare îl au doar anumiți demnitari - președintele Camerei are această competență, nu și vicepreședintele Camerei. Tarcea a sesizat că la Senat se face distincția între puterile care sunt delegate de președintele Călin Popescu Tăriceanu, care se referă doar la chestiunile curente, în vreme ce Liviu Dragnea, președintele Camerei, i-a delegat lui Iordache toate atribuțiile.
  • Ulterior, Cristina Tarcea a explicat că legea care stabilește compunerea unor completuri de trei specializate pe acte de corupție a fost adoptată în 2000, însă, în anii următori, legea care organizează instanțele de judecată a fost modificată de mai multe ori. Președinta Înaltei Curți a spus că, în acest moment, doar trei instanțe din țară au anunțat că au format completuri specializate pe corupție. Polemica lui Tarcea cu Florin Iordache a continuat și pe hol, unde președinta instanței supreme l-a întrebat pe acesta dacă soția lui era sau nu specializată în dosare de corupție atunci când făcea parte din secția penală a ÎCCJ. Florin Iordache a ignorat întrebarea, transmițîndu-i lui Tarcea că „trebuie să respecte legea”.

Florin Iordache acuză Curtea Supremă de sfidarea Parlamentului

  • Vicepreședintele Camerei Deputaților, care a înaintat sesizarea oe completurile de trei judecători preluând, de fapt, o solicitare a avocatului soției lui Liviu Dragnea din dosarul angajărilor fictive (Toni Neacșu), a acuzat Înalta Curte de sfidare. El a spus că respectarea legii trebuie să plece și de la Înalta Curte.„A greşi e omeneşte, a persista în greşeală e foarte grav”, a spus Iordache
  • Pledoaria lui Florin Iordache s-a axat pe acuzarea Înaltei Curți că nu ar respecta legea din 2000. „Toţi judecătorii Înaltei Curţi sunt oameni foarte bine pregătiţi, dar invocăm faptul că de-a lungul timpului Înalta Curte trebuia măcar o dată, într-un an, să stabilească un număr de completuri specializate. Trebuia să existe o astfel de decizie, fie a preşedintelui, fie a colegiului” a spus Iordache.

După ce s-a finalizat audierea, au urmat declarații acordate presei, când Florin Iordache a fost întrebat dacă este o coincidență între sesizarea CCR și apelul în procesul în care Liviu Dragnea a primit în primă instanță condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. „În niciun caz! Nu putem privi nepăsători la memoriile înaintate la Cameră și Senat și în calitatea noastră de parlamentari am constatat o încălcare a legii și era normal să sesizez CCR”, a răspuns Iordache, care a ignorat apoi amănuntele solicitate de jurnaliști referitoare la cine anume a înaintat astfel de memorii.

Judecătorii CCR au rămas în pronunțare în această speță. Este foarte posibil însă ca o decizie să fie amânată, în cazul în care vine o solicitare din partea vreunuia dintre judecători.

15 aprilie este data la care are loc un nou termen în apelul lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive. Este prevăzută audierea sa, de la care a lipsit ultima dată, internându-se în spital, însă judecătorul a cerut pentru termenul de 15 aprilie și concluziile părților, un indiciu că procesul este aproape de final. Dacă este invocată celeritatea, nu este exclus ca instanța chiar să rămână în pronunțare. În cazul în care apare o decizie a CCR favorabilă, adică sunt considerate ilegal constituite completurile de trei judecători (cum este cel care l-a judecat în primă instanță), Liviu Dragnea poate cere anularea sentinței inițiale și reluarea de la zero a acestui dosar pe rol. Este vorba despre dosarul în care este acuzat la instigare de abuz în serviciu pentru că pe două secretare de la sediul PSD Teleorman le-a angajat la Protecția Copilului, filiala județeană, și care au fost plătite și avansate fără să fi trecut pe la locul de muncă.

XS
SM
MD
LG