Coronavirus provoacă în Italia revolte în închisori, iar trei deținuți au murit ieri în lupte cu gardienii la închisoarea din Modena, cum o relatează La Repubblica. În Pavia, relatează Corriere della Sera, deținuții au luat prizonieri și au bătut doi gardieni.
Premierul italian, Giuseppe Conte, a anunțat sâmbătă noaptea carantina pentru tot nordul Italiei. Cel puţin 16 milioane de persoane sunt acum blocate în Lombardia, un sfert din populația Italiei, a doua țară cea mai infectată după China.
S-au închis muzeele, teatrele și cinematografele, piscinele și sălile de fitness și sunt interzise „orice conferințe sau reuniuni ale doctorilor”. Turismul e practic mort în nordul Italiei.
Chiar președintele regiunii Piemonte, cu centrul la Torino, Alberto Cirio, a fost testat pozitiv cu coronavirus, el fiind al doilea președinte de regiune italiană care se îmbolnăvește în ultimele zile. Sâmbătă, președintele Partidului Democrat (PD) și șef în regiunea Lazio, Nicola Zingaretti, anunțase că are boala. El a anunțat însă, prin video, că se ‘simte bine’ și că va continua să lucreze de acasă ‘pe cât e posibil’.
În Torino, ziarul local La Stampa înșiră măsurile guvernamentale, printre care și aceea că cine nu respectă carantina riscă închisoarea. În străinătate, premierul ceh Andrej Babiš a cerut Italiei să împiedice ieșirea din țară a tuturor cetățenilor.
În Marea Britanie, Boris Johnson repetă că el rămâne calm, iar guvernul anunță liniștitor că a luat toate măsurile, dar The Times estimează, discutând cu specialiști, că 100.000 de oameni ar putea muri în Regatul Unit. Cotidianul conservator scrie chiar că acesta nici măcar nu este scenariul-catastrofă.
Deocamdată, printre alte măsuri, tribunalelor britanice li s-a cerut să încerce să țină audierile și procesele prin video.
Și în Elveția, cum o anunță La Tribune de Genève, frecventarea restaurantelor și a hotelurilor a scăzut până la 50%. Elvețienii încep să evite să iasă și să călătorească, constată cotidianul din Geneva, unde Salonul auto a fost anulat.
Și în Germania, ministrul sănătății Jens Spahn a cerut interzicerea reuniunilor și evenimentelor cu peste 1.000 de oameni, iar în Franța asta s-a făcut deja.
La Bruxelles, pentru instituțiile europene, săptămâna care începe aduce cu sine o mare noutate: eurodeputații nu mai merg la Strasbourg, pentru acel circ lunar impus care e de decenii plenara în capitala Alsaciei. Ei rămân acum la Bruxelles, din pricina epidemiei, victorie pe care ecologiștii și toți ceilalți care doreau suprimarea sesiunii lunare obligatorii la Strasbourg nu ar fi dorit-o cu prețul unei molime planetare. Președintele Renew Europe Dacian Cioloș i-a cerut însă președintelui Parlamentului European David Sassoli să suspende și reuniunea de la Bruxelles.
Cu toate astea, președintele turc Recep Tayyip Erdogan se află astăzi în Bruxelles, pentru discuții cu oficialii UE privind criza migranţilor la graniţa Turciei cu Grecia.
Înainte de a pleca din Ankara, Erdogan a dat, de altfel, ordin gărzilor de coastă să-i împiedice pentru moment pe migranţi să traverseze Marea Egee.
În SUA, republicanii îl vizează din nou pe fiul lui Biden
Peste ocean, în ediția sa de weekend, The New York Times (NYT) scrie că de vreme ce Joe Biden a primit un nou elan în campania prezidențială, republicanii relansează o anchetă informală asupra afacerilor fiului său, Hunter Biden, în Ucraina, unde el a lucrat la conducerea firmei ucrainene de petrol și gaze Burisma, cu o lungă istorie de corupție.
Parchetul ucrainean a anunţat în octombrie anul trecut că vrea să reexamineze dosarele în care este implicată compania Burisma, pentru a stabili dacă există motive ca acestea să fie redeschise.
În ianuarie anul acesta, firma Burisma a fost atacată de pirați informatici ruși.
Aceștia sunt bănuiți a proveni din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse, potrivit firmei americane Area 1, specializată în securitate informatică, într-un studiu publicat pe 13 ianuarie și preluat de New York Times.
Firma ucraineană Burisma, a cărei piratare a fost efectuată, din câte se pare, de serviciile GRU rusești, este așadar cea pentru care a lucrat, între 2014 și 2019, Hunter Biden fiul contracandidatului democrat al lui Trump la președinție Joe Biden.
Hunter Biden, scrie NYT, nu avea nici o experiență în domeniul petrolului sau al gazelor, dar a fost plătit cu un important salariu în acea perioadă.
În faimoasa convorbire telefonică dintre Donald Trump și președintele ucrainean pe atunci abia învestit Volodimir Zelenski, Trump i-a cerut acestuia să lanseze o anchetă asupra acestei firme Burisma și a fiului lui Biden.
Între timp, fostul procuror general al Ucrainei Viktor Șokin l-a acuzat iarăși luna trecută pe fostul Joe Biden de "presiuni" trecute asupra lui.
Şokin susţine că Joe Biden a "cerut în mod repetat" concedierea sa când era procuror în Ucraina, din februarie 2015 şi până în aprilie 2016.
(Cf. despre Ucraina blogul pe care-l țin zilnic la Europa Liberă: "Ucraina văzută de la Bruxelles".)
Europa Liberă reîncepe să transmită în Ungaria
În Elveția, Neue Zürcher Zeitung (NZZ) are un editorial (doar în ediția pe hârtie) despre decizia luată de conducerea Radio Europa Liberă de a reveni în Europa de Est. NZZ explică cum după 1995, când radioul s-a mutat de la München la Praga, majoritatea secțiilor care acopereau estul fost comunist al continentului au fost închise, dar că acum, în fața derivelor autoritare în unele țări, Europa Liberă și-a redeschis departamentele și programele în România și Bulgaria, de un an deja, iar mai recent în Ungaria. Asta fusese deja anunțat de site-ul american Politico.
Neue Zürcher Zeitung scrie că pentru presă situația cea mai îngrijorătoare este cea din Ungaria. Acolo cenzura a reușit să creeze prin ricoșeu o masivă autocenzură.
Pentru jurnaliștii maghiari „există teme pentru care e nevoie de permisiune (bewillingungspflichtig): imigrația, Bruxelles, terorismul și biserica. Pe o listă neagră găsim apoi Amnesty International și Human Rights Watch.”
Și NZZ conchide: „Dacă pentru români și bulgari prezența Europei Libere e văzută ca o expresie a prieteniei SUA, în Ungaria e altceva: radioul nu va fi așteptat cu covorul roșu la Budapesta.”
Financial Times, Piketty și « proprietatea temporară »
La Londra, Financial Times are în numărul de weekend o prezentare admirativă, combinată cu o solidă critică, a traducerii în engleză a recentei cărți a economistului și econoclastului francez Thomas Piketty. Cartea, Capital et Idéologie (Paris, Le Seuil, septembrie 2019), explică inegalitățile nu prin importanța tehnologiei, cum o făcea Marx, ci prin importanța ideologiei dominante.
În societățile contemporane, avem ideologia meritocrației. Înainte, Dumnezeu te dorea sărac. Exista pe vremuri doctrina predestinării, iar clasele sociale aveau o fundație divină. Inegalitatea modernă, în schimb, e numită justă pentru că se presupune că tu ți-ai ales condiția, că ai ales să fii sărac.
Ți se spune că ești sărac din lene sau nepricepere, dar pentru nepricepere tot tu ești vinovat, așa zice doctrina. Ai avut aceleași șanse de a fi bogat și conducător, dar ai ales să rămâi sărac și mediocru, sau mai rău. Nu există exploatare, așadar, ci doar eșec individual. Această credință în legi imuabile ale meritului și pieței ne ajută să dormim iarna la cald în vreme ce alții mor noaptea înghețați în stradă.
Financial Times nu este de acord cu această interpretare a evoluției societăților umane. În mod previzibil, nu este de acord nici cu ideea lui Piketty de taxare masivă a marilor averi și nici cu conceptul propus de el de « proprietate temporară » sau « posesiune temporară ». FT numește însă cartea « fascinantă ».
Sfârșitul lumii așa cum o știm, sfârșitul globalismului
Tot FT mai are, în același supliment de cultură din weekend, un mare articol publicat inițial scurtă vreme pe net, înainte de a fi pus pe hârtie: Will coronavirus change how we live?
Coronavirus a făcut deja că a spune despre ceva că “a devenit viral” a căpătat o nouă dimensiune, concretă, înfricoșătoare. Este „The end of the global age”, sfârșitul globalismului, al globalizării, scrie FT, care nu își obișnuise cititorii cu un asemenea ton apocaliptic.
Dacă acceptăm acum închiderea școlilor și anularea unor zboruri, poate ne vom restrânge consumul în viitor, scrie FT, care nu remarcă nicio clipă că în felul acesta nu face decât să confirme tot ceea ce scrie în cartea lui Thomas Piketty, cel atât de criticat în același număr, într-un alt articol.
Facebook Forum