Într-un colț din nord-estul îndepărtat al Iacutiei, la aproximativ 1.600 de kilometri de Yakutsk, ecologistul Serghei Zimov și fiul său Nikita au creat așa-numitul „Parc Pleistocen”. Cei doi au transformat un teren de 145 de kilometri pătrați într-un experiment de inversare a efectelor schimbărilor climatice. Pentru a opri dezghețarea permafrostului, aceștia repopulează zona cu animale sălbatice.
Familia Zimov a început popularea cu animale sălbatice a parcului îngrădit în 1996, fiind mutate până acum aproximativ 200 de animale, inclusiv zimbri, boi muscat, reni și cai. Ei spun că, pe măsură ce animalele calcă zăpada, proprietățile izolatoare ale acesteia se diminuează, iar frigul poate ajunge mai departe în sol. În același timp, se așteaptă ca reintroducerea animalelor de pășunat să ajute la refacerea ecosistemului de pajiști care a existat în timpul ultimei ere glaciare.
Experții consideră că pierderea stratului de permafrost a cauzat schimbările climatice.
Oamenii de știință spun că emisiile de gaze cu efect de seră provenite din dezghețarea permafrostului ar putea, în cele din urmă, să egaleze sau să depășească emisiile industriale ale Uniunii Europene.
Permafrostul acoperă 65% din suprafața terestră a Rusiei. În teritoriul numit Duvanny Yar se pot observa efectele dezghețului subteran, prin aducerea la suprafață a florei și faunei din epoca Pleistocenului, care au stat înghețate timp de milenii.
Pe măsură ce materia organică se dezgheță și se descompune, se eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră.
Oamenii de știință estimează că permafrostul din emisfera nordică conține aproximativ 1,5 trilioane de tone de carbon, aproximativ de două ori cantitatea actuală din atmosferă sau aproximativ de trei ori cantitatea din toți copacii și alte plante vii de pe pământ.
Terenul scufundat sau neregulat apare în locurile în care permafrostul s-a degradat, producând un tip de teren cunoscut sub numele de termocarst. Orașul Churapcha este unul dintre numeroasele locuri din nordul Rusiei, unde climatul aflat în schimbare a transformat peisajul.
În Rusia, există peste 15 milioane de oameni care trăiesc pe permafrost.
Potrivit unor estimări, daunele aduse orașelor și infrastructurii ar putea costa Rusia aproximativ 100 de miliarde de dolari până în 2050, dacă ritmul de încălzire continuă.
Multe case, conducte și drumuri din nordul îndepărtat al Rusiei au fost construite crezându-se că permafrostul va rămâne solid, însă acum încep să se prăbușească.
Prin munca sa de zeci de ani, Serghei Zimov dorește să crească gradul de conștientizare cu privire la pericolele schimbărilor climatice și a pierderii permafrostului. „Este foarte greu să fii de acord cu reducerea emisiilor industriale de CO2. Reducerea emisiilor de permafrost [este] mult mai ușoară”, a scris Zimov într-un manifest din 1988, în care își expune ambiția îndrăzneață.
„Tot ce este necesar este să traversăm barierele mentale, să acceptăm că ecosistemele din zonele de pășune au dreptul la viață și să redăm o parte din teritoriul pe care strămoșii noștri l-au luat de la ele”, spune acesta.
Familia Zimov spune că animalele care populează „Parcul Pleistocen” au deja impact asupra locului, menținând solul mai rece decât în zonele înconjurătoare. Dar proiectul este doar o demonstrație a ideii celor doi. Ecologiștii doresc să vadă sute de mii de animale de pășunat relocate pe milioanele de hectare din teritoriul arctic. „Lucrăm pentru a demonstra că aceste ecosisteme vor ajuta în luptă, dar, desigur, eforturile noastre nu sunt suficiente”, a spus Nikita Zimov.
