Hotărârea BOR vine în contextul acutizării problemelor cu care se confruntă comunitățile românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți.
Reprezentanți ai acestora reclamă că autoritățile ucrainene fac presiuni și au lansat inclusiv amenințări cu mobilizarea pe frontul războiului din Ucraina a preoților și enoriașilor din comunitățile românești care vor să intre sub jurisdicția BOR.
Încă din 28 august 2024, trei organizații religioase românești au depus o cerere de înregistrare oficială a asociației pe care au înființat-o anterior - „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Ar pemite subordonarea comunităților românești ortodoxe (a celor care își doresc acest lucru) față de Patriarhia BOR, așa cum s-a întâmplat până la cel de-al Doilea Război Mondial.
Demersul de înființare a asociației respectă și drepturile universale cu privire la libertatea religioasă, dar și legislația ucraineană, subliniază inițiatorii.
La peste zece luni de la acel moment, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei (DESS) evită însă să ofere o soluție.
Cele trei organizații românești au trimis pe 20 iunie 2025 un memoriu președintelui României, Nicușor Dan, în care îi semnalează presiunile amintite și îi cer sprijinul pentru recunoașterea asociației.
Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect, în 29 iunie.
BOR constată, „cu mâhnire”, „refuzul autorităților ucrainene, continuat, nejustificat și abuziv” de recunoaștere a asociației
Sinodul BOR, întrunit în ședința din 1-2 iulie 2025, a luat și o hotărâre cu privire la acest subiect. Mai exact, a exprimat o poziție fermă de susținere a oficializării asociației din Ucraina, prin care comunitățile românești ortodoxe pot intra sub jurisdicația BOR.
Sinodul BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina» deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina”, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române, într-un comunicat.
Încă din februarie 2024, BOR a luat o decizie de încurajare a demersurilor de înființare a asociației amintite.
Asociația pe care cele trei organizații au înființat-o și a cărei înregistrare este amânată de peste zece luni, le-ar permite comunităților românești, din care majoritatea aparțin încă de Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse (de care suține că s-a desprins în 2022) să intre sub jurisdicația Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Autoritățile ucrainene au decis în 2024, prin lege, interzicerea (parohiile) Bisericii ortodoxe subordonate Patriarhiei ruse și dezafilierea organizațiilor religioase de la aceasta, până în 21 mai 2025. Autoritățile din Ucraina își doresc însă alipirea acestor organizații la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală (de sine stătătoare), înființată în 2018-2019, dar recunoscută în mediul ortodox doar de Patriarhia ecumenică și de Bisericile Greciei, CIprului și Alexandriei.
Amenințările directe, sau prin intermediari, lansate de autoritățile ucrainene, adresate unor preoți și enoriași din trei comunităț din Cernăuți, s-au intensificat în mai 2025, a doua zi după ce cele trei comunități au depus actele de dezafiliere, în numele adunărilor parohiale, de la Biserica subordonată Moscovei și alipirea la BOR. Pe fondul presiunilor, preoții au retras cererile.
Organizațiile românești ortodoxe reclamă și preluarea forțată, de către Biserica ucraineană autocefală, cu sprijinul autorităților, a mai multor lăcașuri de cult puternic legate de comunitățile românești, inclusiv catedrala din Cernăuți și capela mitropoliților bucovineni.
Demersurile au culminat cu un incident în care zeci de tineri au intrat, în 17 iunie 2025, în catedrala ortodoxă din Cernăuți, agresând clerici.
Într-un răspuns recent la o solicitare adresată de Europa Liberă, inclus în articolul din 29 iunie, Patriarhia BOR ne-a transmis o poziție similară cu cea adoptată în ședința recentă a Sinodului, din 1-2 iulie 2025.
„Soluționarea acestei cereri, deplin legală și completă după legislația ucraineană, este amânată fără termen”, ne-a transmis Cancelaria BOR. A amintit că Serviciul de stat pentru politici etnice și libertate de conștiință de la Kiev (DESS) a solicitat explicit Patriarhiei Române să recunoască Biserica autocefală a Ucrainei și să îndemne clericii să adere cu comunitățile lor, la aceasta.
De altfel, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a exprimat în 26 iunie 2025, o poziție similară cu cea pe care ar fi transmis-o DESS Patriarhiei române. „Subliniez importanța primară a chestiunii recunoașterii depline a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Biserica Ortodoxă Română”, a spus Ihor Prokopchuk, conform Agerpres.
În răspunsurile transmise celor trei organizații religioase românești care au inițiat asociația „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, DESS menționează că a avut contacte constante cu autoritățile statului și cu cele bisericești, din România. Instituția ucraineană susține că a propus „un model de armonizare a relațiilor din sfera religioasă.”
Mai precis, DESS susține că așa cum în România funcționează un Vicariat ortodox ucrainean, subordonat patriarhului BOR și în Ucraina ar putea funcționa un Vicariat ortodox român, care să fie subordonat mitropolitului Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Spre deosebire de BOR, a cărei autocefalie este recunoscută în întreg mediul ortodox, Biserica ortodoxă ucraineană autocefală (înființată în 2018-2019) nu este recunoscută de majoritatea Bisericilor ortodoxe autocefale, nici de cea din România, dar nici de cele din Bulgaria, Serbia, Polonia sau Rusia.
Este unul din motivele pentru care (o parte din) comunităţile româneşti nu doresc trecerea la Biserica ucraineană autocefală, alături de faptul că unii clerici sau enoriaşi o consideră o structură politică, în primul rând, cu puternice accente naționaliste. A fost înființată în forma actuală în timpul președinției lui Petro Poroshenko, în 2018 și a fost recunoscută de patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, în 2019.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
