Din toamna lui 2025 până în martie 2026, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg - „Europa Liberă contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele mai simple sau mai sofisticate ale dezinformării.
***
Attila Biro, cofondator Context.ro, lucrează de peste 20 de ani în presă ca jurnalist de investigație. Documentează crima organizată și corupția. Este deseori implicat în proiecte media internaționale.
Spune că, din documentările pe care le face pe teme legate de manipulare online, știri false, dezinformare, a ajuns la concluzia că e nevoie ca românii să facă un efort împreună, în ciuda divergențelor politice care au început să divizeze adânc societatea.
El afirmă că cei care votează cu partidele politice care favorizează extremismul și viziuni anti-democratice sunt „colegi de societate” cu cei care au votat diferit, pentru pluralism, democrație și orientarea euro-atlantică a României.
E nevoie ca acești oameni, cu viziuni politice atât de diferite să fie capabili să-și vorbească, e de părere Attila Biro:
„Ce obțin românii dacă dau foc la stat, așa cum vrea algoritmul? Pentru că algoritmul asta spune: trebuie șters tot statul ăsta, să i se dea foc. Și ce obțin românii? Debandadă, haos și ce o să se întâmple în pasul următor? O să vină cineva să pună ordine. Cine este acel cineva?”.
Unde „algoritmul” este seria de campanii de dezinformare pe social media care se folosesc de posibilitatea creată de marile rețele de socializare de a oferi țintit – pe categorii de vârstă, educație, nivel al veniturilor – conținut online.
Aceste criterii de „targetare” a publicului în social media menită să ofere companiilor, organizațiilor și altor tipuri de clienți comerciali ai marilor rețele de socializare sunt folosite intensiv pentru influențarea opiniei publice.
Se întâmplă și în mod legitim, deschis și asumat de instituții, partide, organizații etc., sub identitate reală și limpede pentru toți. Dar se întâmplă și nelegitim, neasumat și periculos de organizații, rețele și chiar „actori statali” care sub aparența unor postări neutre, nepolitice sau chiar jurnalistice, vizează, manipulativ, reacții emoționale.
Jurnalistul crede că, în contextul agresivității Rusiei sau al oricărui alt stat, românii ar trebui să fie uniți.
„În momentul în care o să vină avioane sau tancuri peste români, indiferent că ești suveranist sau progresist, românii vor fi în același teritoriu. Dacă nu lucrează împreună, o să fie luați foarte ușor. Unii fără alții nu pot.”
„Ortodoxia e atacată”. Fals!
În contextul invaziei digitale a Rusiei asupra țărilor membre sau aspirante la Uniunea Europeană, jurnalistul Attila Biro remarcă faptul că unul dintre narativele rusești cele mai răspândite se regăsește frecvent și în limba română, narative anti-occidentale care se adresează românilor.
Este vorba de ideea că ortodoxia, „credința strămoșească”, este atacată și acest mod de viață s-ar afla de mult timp sub ofensiva Occidentului.
În Rusia, mare putere care s-a manifestat de secole drept apărătoarea popoarelor ortodoxe contra invaziei musulmane în Europa prin Imperiul Otoman, narativul slujește politic regimul lui Vladimir Putin. Astfel, președintele Federației Ruse apare drept apărătorul a tot ceea ce au rușii mai sfânt: ortodoxia.
Dar ce știri false se pot găsi pe internet sau în social media în limba română pe această temă și cum pot fi verificate aceste afirmații?
„E o temă acum la modă, cum că ortodoxia este atacată, că nu mai ai voie să fii ortodox. Asta e teza. Prima verificare este să cobori în stradă, să te duci la biserică. Eu, în fiecare duminică, văd biserica plină, ba chiar în ultimă vreme este mai plină decât de obicei, sunt și tineri și atunci constat: fals, poți să fii ortodox. Uite, bisericile sunt pline, sunt deschise, nu atacă nimeni pe nimeni. Nu există niciun val împotriva bisericii.”
Speră că românii vor deveni mai rezilienți și crede că acest lucru se poate întâmpla doar dacă oamenii nu se mai jignesc, nu se mai etichetează, refuză să rămână captivi unor tabere adverse, decid să vorbescă și să se asculte unii pe alții. Acestea sunt premizele care duc la a-l înțelege pe celălalt și, în final, premizele colaborării în proiecte comune.
„Sunt și niște semne că măcar un pic românii au devenit mai conștienți de dezinformare. Am interacțiuni cu studenți care, față de anii trecuți, sunt mai prezenți un pic, depistează aceste informații și depistează fenomenul (dezinformării n.r.)”, spune Attila Biro.
Arată cu degetul și înspre autoritățile române, care ar trebui să fie transparente când vine vorba de informații de interes public și să informeze corect, să comunice, să nu ascundă adevărul, să ofere răspunsuri jurnaliștilor la întrebările pe care le au, să respecte legea când vine vorba de a da aceste informații presei:
„Să-și observe greșelile, să învețe din ele, să vină în fața oamenilor și să și le asume, doar de acolo pot veni creșterea și încrederea din partea cetățenilor care i-au votat.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Orice manipulare se bazează pe un pic de adevăr
Realitatea este că orice manipulare se bazează pe un pic de adevăr, pe o vulnerabilitate, pe o enervare, pe o exacerbare a unei situații, spune jurnalistul:
„Românii sunt supărați pe statul român că nu a făcut destule. Dar, pe de altă parte, statul român e reprezentat și de ei, de cetățeni. Românii nu se mai uită unde erau acum 30 de ani si nu se uită puțin în jur că sunt mai bine decât multe alte state. Ar trebui să se uite la aspectele astea pozitive. În schimb, văd campanii în care matematic algoritmul e manipulat ca să creeze starea că este foarte rău și că este vina unui dușman pe care românii nu pot pune mâna.”
Attila Biro explică modelul după care oamenii sunt manipulați în online și cum au deja copii online, profiluri psihologice de public țintă concepute în funcție de ceea ce găsesc interesant pe social media, la ce dau like, la ce fel de conținut reacționează sau comentează.
Celebrele „cookies” cu care te întâmpină orice căutare pe internet, pe orice pagină, colectează statistic informații despre utilizator. La fel sunt contabilizate și minutele petrecute pe rețelele de socializare. Astfel că nu numai companiile sau partidele politice sau persoanele fizice interesate de a se promova pot seta profilul utilizatorilor finali ai conținutului lor, ci și persoanele sau entitățile rău intenționate - cele care sub aparența binelui și compasiunii te fac să ai opinii și comportamente contrare propriilor interese.
Acesta este, de altfel, definiția manipulării nu numai în online, ci și în viața reală: cineva te împinge să crezi sau să faci ceva ce îți este dăunător.
„Când cineva pune în scenă o operațiune de interferență, stabilește de la bun început ce vrea să obțină: vrem ca românii să nu mai creadă în clasa politică actuală, în stat, și să caute o alternativă. Cu softuri AI, creează mesajele specifice. Și tu o să vezi un mesaj care e emoțional, n-are nicio informație și îți spune: statul nu te mai lasă să fii român, UE vrea să-ți fure libertatea de a planta mere... Și te prinde, pentru că tu ai dat like până atunci (pe acel cont care părea complet nepolitic n.r.), ți-ai pus poze din grădină, ești pe niște grupuri care vorbesc despre tradiție și o să vrei să ai o reacție”, explică jurnalistul.
Manipularea de pe rețelele sociale te poate împinge la ură, spune Attila Biro; iar în limba română circulă în online numeroase campanii de manipulare și vor să îi pună pe oameni unii contra altora.
Iar marea întrebare ridicată de avalanța de fake-news și de situații în care oamenii sunt asmuțiți unii împotriva altora pe social media este dacă nu cumva statul prea mult în online și pe social media dăunează profund coeziunii sociale.
Din ce în ce mai mulți își pun problema, ca și Attila Biro, dacă nu cumva „prima minciună a rețelelor este că ele ar fi rețele sociale și că îi ajută pe oameni să coopereze, să lucreze, să socializeze”, dacă nu cumva „rețeaua te împinge la ură” fiindcă un sentiment puternic precum „ura te ține în rețea”.
În plus, amintește Attila Biro, „acea rețea vinde mai departe timpul tău.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
