Cu 70% din populație și 60% din fondul construit expuse riscului seismic, România are în prezent zero planuri de rezolvare a problemei.
Semnalul de alarmă e tras de Răzvan Munteanu, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea Primăriei Capitalei.
Momentul ales este unul simbolic: data de 4 martie 2024, la 47 de ani de la cutremurul devastator, din 1977 care a curmat, doar în București, 1.578 de vieți.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut loc la ora 21:22, a avut intensitate 7,4 pe Richter și a afectat direct 200.000 de oameni. Au fost 11.321 de răniți, 32.900 de locuințe din toată țara au fost avariate grav, iar pagubele totale au depășit 2 miliarde de dolari (echivalentul a 9 milarde de dolari azi).
„Trebuie înțeles că gradul de asigurare al construcțiilor la seisme constituie o decizie politică și nu una tehnică, căci depinde de gradul de risc pe care societatea și-l poate asuma, în funcție de condițiile economice, de costuri și de cunoștințele în domeniu”, spune Munteanu, citând din Giuseppe Grandori, lider în introducerea ingineriei moderne a cutremurelor în Italia încă din 1960.
Pentru aceste decizii s-au strâns, la un loc, reprezentanți ai administrației publice locale, specialiști în domeniu sau reprezentanți ai asociațiilor de proprietari.
S-a pornit de la ideea unui efort comun necesar pentru reducerea riscului seismic.
Soluții ingenioase
În urmă cu aproape jumătate de secol, 32 de clădiri se prăbușeau în București, iar alte 33.000 din țară erau afectate într-o proporție mai mică sau mai mare.
Ultimul Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București și Județul Ilfov, aprobat și actualizat în anul 2023, arată că o variantă similară cutremurului din '77 ar avaria grav peste 52.000 de clădiri din toată țara. Numărul răniților și al decedaților ar depăși 14.000.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate ar putea fi între 667 și 1.774, iar în Ilfov, între 550 și 1.655.
Una dintre marile probleme este dată, în București, de cele peste 600 imobile cu parter flexibil, cum sunt numite în limbaj de specialitate clădirile care au la parter spații comerciale.
„Problema fundamentală este mutarea oamenilor: e foarte greu să muți dintr-un bloc în care trăiesc mai mult de o mie de oameni”, explică principalul impediment Dragoș Marcu, președintele de onoare al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri.
Acesta oferă și o primă soluție: „aș consolida parterul până să-mi pun problema să mut oamenii de acolo”.
Inginerul recunoaște că nu s-ar rezolva problema în totalitate, dar s-ar reduce gradul riscului seismic de la I la II, de exemplu, iar clădirea nu ar mai prezenta risc iminent de prăbușire.
O altă variantă propusă, în cazul imobilelor cu mai multe scări, ar fi consolidarea în etape, scară cu scară, ceea ce ar însemna mutarea unui număr redus de locatari.
„Am căutat mai multe soluții inovatoare: avem câteva construcții consolidate prin metoda izolării bazei, montarea unor dispozitive între fundație și structură care să se deplaseze ca pe niște roți”, a expus o altă variantă inginerul Marcu.
Soluția poate fi aplicată doar în cazul imobilelor care permit deplasarea a 30-40 cm în lateral, fără să se izbească de imobile vecine, ipoteză destul de restrânsă în Bucureștiul ultracentral, cel puțin.
Absorbitorii seismici montați în structură ar fi o altă variantă.
Specialistul susține că nu ar rezolva problema etajelor, dar și acolo pot fi făcute intervenții cu o soluție modernă care să întărească elementele structurale existente cu fibră de carbon.
„Operația e rapidă, nu presupune mult moloz, se poate lucra curat și nu trebuie dat omul afară din casă”, explică președintele de onoare al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri.
Consolidarea pe exterior cu exoschelet metalic (o structură ca o schelă exterioară, n.r.) este o altă variantă prezentată de arhitectul Tudor Ganea, expert la AMCCRS. Varianta nu implică relocarea locatarilor, dar nu poate fi aplicată în zone protejate, cum este cea ultracentrală a Capitalei, deoarece imobilul suferă modificări estetice externe.
Majoritatea soluțiilor prezentate mai sus sunt în diferite faze de proiectare urmând ca, pe baza indicatorilor tehnici, să fie apoi și finanțate din fonduri locale, naționale sau europene.
Soluția care scurtează evaluarea clădirilor
O altă variantă menită să accelereze luarea unor decizii referitoare la clădirile cu risc seismic este Evaluarea Vizuală Rapidă (EVR). Proiectul pilot ar urma să fie implementat în această lună sau la începutul lunii viitoare, la scurt timp după adoptarea bugetului Capitalei.
Răzvan Munteanu, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), susține că vor fi identificate într-un program-pilot 230 de imobile construite înainte de 1978 din zona protejată Piața Romană - Piața Unirii.
„Vom putea ști foarte clar care clădiri trebuie prioritizate, se poate face un plan coerent. În prezent, se lucrează pompieristic, nu există un plan nici în București, nici la nivel național”, susține Munteanu. Acesta a explicat că, în prezent, criteriul folosit este „primul venit - primul servit”.
EVR ar permite evaluarea, ierarhizarea și prioritizarea necesității intervenției. Față de metoda clasică de expertiză, care poate dura aproximativ o lună, evaluarea vizuală se face în câteva ore, conform unor indicatori prestabiliți, fără a fi necesar accesul în locuințe.
Doar la nivelul Bucureștiului, peste 20.000 de clădiri ar urma să fie supuse acestui tip de evaluare.
Conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București și Județul Ilfov, aprobat și actualizat în anul 2023, un seism de magnitudine foarte mare (între 7,4 și 8,1 pe scara Richter) la o adâncime cuprinsă între 90 și 110 km adâncime, ar fi catastrofal.
La nivel național, numărul maxim de clădiri rezidențiale grav avariate poate fi de peste 350.000 iar numărul maxim de persoane grav rănite sau decedate poate depăși 45.000.
În prezent, 147 de imobile din Capitală, majoritatea cu risc seismic I, sunt în diverse stadii de proiectare sau avizare. Doar la trei se lucrează efectiv.
Cinci mituri false despre rezistența clădirilor la cutremur
Într-un comunicat de presă transmis Europei Libere, reprezentanții Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) demontează cele mai răspândite cinci mituri referitoare la cutremur:
1. Stând sub grindă vei fi în siguranță - Fals! Era aplicabil clădirilor vechi, pe vremea când plăcile erau din lemn, acum sunt din beton, iar grinzile vor pârâi și se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acțiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcției. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestii de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor.
2. A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă și la următorul - Fals! O structură, după o acțiune seismică majoră, echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.
3. Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură - Fals! De regulă, construcțiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural... chiar și cele din beton armat vor suferi avarii. În funcție de intensitatea mișcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea / crăparea elementelor structurale în secțiunile critice.
4. Clădirea mea este rezistentă, nu se mișcă la cutremur - Fals! Sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influență a epicentrului vor efectua mișcări de vibrație, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarța terestră). Clădirile sunt proiectate să se miște la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereții de rigips, pereții de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mișcările datorate solului, pe care ocupanții clădirii le vor percepe mai slabe.
5. Clădirile (noi) sunt proiectate să facă față unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii - Fals! Nu ar fi eficientă o astfel de construcție pentru ca ar avea cost extrem de ridicat. Și atunci se acceptă o reparație minoră care apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.
Specialiștii susțin că trebuie evitată paradigma „blocurilor construite înainte de ‘77, blocuri înainte și după un cutremur”.
„Eticheta de construit înainte de ‘77 este percepută diferit; dacă pentru o persoană fără cunoștințe în domeniu aceasta se traduce prin rezistență și performanță, că a supraviețuit unui seism major, pentru noi, inginerii, o structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată”, susțin reprezentanții Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri.
Aceștia recomandă ca nicio locuință să nu se cumpere fără cartea tehnică, de preferat văzută în prealabil de un specialist.
Concluzia îi aparține inginerului Matei Sumbasacu: „Cutremurul este o notă de plată a tuturor ezitărilor pe care le avem până la producerea sa”.
Cum a relatat Radio Europa Liberă cutremurul din 1977
Secția română a Radio Europa Liberă - care a avut până în anii 1990 sediul în Germania - a relatat zile la rând despre cutremurul din 4 martie 1977.
La zece ani de la catastrofă, de la Munchen, cei mai importanți jurnaliști ai postului descriau ascultătorilor cum a lucrat redacția în zilele de după 4 martie 1977.
Mai jos, puteți asculta emisiunile în care veți auzi vocile lui Noël Bernard, Victor Cernescu, Ioana Măgură-Bernard, Emil Hurezeanu sau Sorin Cunea.
Vă mai recomandăm și o emisiune realizată de Vigil Ierunca, la doi ani de la cutremur, în 1979, în care se discută despre scrisoarea inginerului Gheorghe Ursu în care sunt dezvăluite măsurile luate de Partidul Comunist după cutremur.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
