Specialiștii cer intervenția urgentă a autorităților pentru realizarea unei anchete, identificarea zonei contaminate și exterminarea speciei.
De asemenea, ei atrag atenția că ordinul de prohibiție, chiar dacă va fi modificat pentru a exclude această specie de la returnarea în mediul natural, nu ar trebui să-i afecteze pe pescarii sportivi. În mod normal, aceștia trebuie să redea naturii capturile făcute, dar ordinul nu se referă și la speciile invazive, chiar dacă pe listă se află și somnul, nu și cel african, însă.
Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, spune că nu are „nici cea mai mică idee” despre condițiile în care a apărut acest pește în Deltă dar suspectează că ar proveni de la o fermă ilegală.
„Zvonurile sunt că a scăpat dintr-o crescătorie, dar problema este că cel puțin în jurul Deltei nu avem așa ceva. Sau cel puțin nu legal. Sigur, luăm măsuri legale, dar întrebarea mea rămâne: cum a ajuns peștele pe canalele Deltei Dunării? N-am un răspuns deocamdată. Plecând de la studiul făcut pe pește, pe crescătoriile legale pe care noi le știm, putem ajunge la o concluzie, dar deocamdată nu știm cum a apărut. Eu aș merge pe ipoteza că un restaurant din Deltă ar avea un bazin ilegal, care s-a spart și a scăpat peștele în Dunăre. Repet: e doar o ipoteză de lucru de la care putem pleca”, a declarat Cătălin Țibuleac pentru Europa Liberă.
Peștele este o specie foarte agresivă împotriva tuturor speciilor autohtone de pește din Deltă, pe care le pune în pericol, care și așa sunt în declin: nu doar sturionii, ci inclusiv somnul românesc, crapul, șalăul, știuca, care vor fi speciile atacate de acești pești, atrage atenția specialistul.
În opinia sa, susținută și de ceilalți experți în materie, pescarii, fie ei comercianți sau sportivi, ar trebui imediat informați, pentru a nu mai reda mediului natural acești pești.
„O altă măsură ar fi amendarea ordinului actual de prohibiție care spune că trebuie redați mediului natural patru categorii de pește: crapă, șalău, știucă și somn. Or, în aceste condiții trebuie anulat ordinul de prohibiție măcar la somn ca să nu existe confuzii asupra reținerii acestui tip de pește, fie el african sau românesc, așa că trebuie revenit cu detalii asupra acestui ordin”, este de părere Țibuleac.
De asemenea, spune el, trebuie identificat autorul acestei abateri, altfel există riscul ca episodul să se repete în scurt timp.
„Mă refer la posibilitatea de a exista bazine ilegale în Deltă. Trebuie clar identificate, sancționate și introduse în legalitate”.
Faptul că până acum au fost capturate 11-12 exemplare, „înseamnă foarte mult în termen de doar câteva zile pentru capturarea lui la vintir (vezi video – n.r.), care nu este ca năvodul, ceea ce înseamnă că peștele este în continuă mișcare. Somnul românesc este, de obicei, un pește leneș, stă la fundul apei. Capturarea la vintir a acestui tip de pește arată clar că este în continuă mișcare pentru că poate ataca și se poate reproduce oriunde”, spune sursa citată.
Și Gyorgy Deak - directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) este de părere că peștele, unul invaziv și extrem de agresiv, a fost „scăpat” din acvacultură.
Specialistul spune că urgentă este realizarea unei investigații pentru a putea afla cauzele acestei invazii.
„Deocamdată nu s-a făcut nicio investigație. Trebuie luate niște probe la exemplarele prinse, pentru identificare fermei de unde a scăpat. Este agresiv și mănâncă alți pești. Mie mi-e frică pentru puietul de sturion, cei care se reproduc natural și cei care migrează către Marea Neagră. E un risc în plus, pentru că sturionul este, oricum, o specie foarte periclitată. Numai de asta nu aveam nevoie, pe lângă braconaj”, a declarat Gyorgy Deak pentru Europa Liberă.
În opinia sa, această specie „nu are ce căuta în Deltă sau în Dunăre” și spune că a fost introdusă în țară de acvacultori pentru beneficiile imediate, tocmai pentru că este un pește foarte rapid și are o creștere foarte mare și mănâncă orice.
Specialistul atrage atenția că un episod similar s-a produs în Germania, unde somnul african a distrus întreaga faună și întregul ecosistemul.
El este de părere că autoritățile ar trebui să acționeze rapid și în niciun caz să nu ignore problema.
„În primul rând, autoritățile ar trebui să facă o investigație, o evaluare rapidă pentru identificarea zonei aproximative în care se află acest tip de pește și trecut de urgență la exterminarea sa (...). Iar problema este nu numai în România, ci și în Germania a apărut această specie, am înțeles că din alte țări aflate pe Dunăre în sus și a distrus toată fauna, ecosistemul, tot, deci nu e ușor de stăpânit și în niciun caz de ignorat.”
Mai mult, specialistul nu împărtășește optimismul celor care spun că peștele va muri la iarnă pentru că nu face față temperaturilor scăzute din România.
„Sunt unii experți care spun că nu trebuie să ne facem griji pentru că iarna acesta nu rezistă și dispare, dar nu știu dacă este chiar așa, pentru că noi avem o zonă în care și iarna apa este caldă. Iar dacă se refugiază în acea zonă poate să revină și să facă ravagii. Nu e așa de simplă problema și nu trebuie adoptată tactica struțului, ignorând problema.”
Responsabilitatea instituțională de a interveni aparține Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură și a Biosferei Deltei Dunării.
„După ce se identifică zona aproximativă, trebuie trecut la exterminarea lor. Nu depinde de noi și nu știu dacă se face din prima. Dar, dacă continuăm monitorizarea și se extinde zona infectată de această specie, atunci putem să extindem soluția și în alte zone. Trebuie gândit un sistem dinamic și flexibil. În al doilea rând, în zona în care apa este caldă și iarna trebuie luate alte măsuri ca să nu le permită să se refugieze acolo. Aceasta ar fi situația în Deltă și în Dunăre. Altă problemă este că pescarii sportivi îl aruncă înapoi în apă din cauza ordinului de prohibiție, dar prohibiția nu are nicio legătură cu specia invazivă. Autoritățile ar trebui să-i informeze și să ia măsuri pentru că altfel dacă noi refacem populația din Deltă și avem această specie invazică care distruge puietul și ecosistemul, nu cred că e bine”, propune Gyorgy Deak ca măsuri de intervenție rapidă.
El atrage atenția că în lipsa unor măsuri rapide, până la iarnă acesta poate distruge întreg ecosistemul din Deltă.
„Cei care se bazează pe faptul că la iarnă vor muri nu-și pun problema că până la iarnă vor distruge tot. Acum, depinde ce măsuri se iau și dacă se identifică problema la timp, dacă se va face harta zonei de contaminare, care nu este foarte ușor de făcut dar se poate face rapid. Noi colaborăm foarte bine cu Universitatea Dunărea de Jos, se pot face echipe mixte cu autoritățile. Numai să se ia în serios problema. Că, dacă noi spunem 'lasă, că la anul dispar'.. atunci nici pește nu va mai fi la anul.”
Specialistul spune că o situația similară a fost în 2014 în zona Călărașiului, „dar sunt semnale că a mai fost și în alte zone. Nu știm dacă e efectul din 2014 sau dacă e ceva nou”, a conchis cu tristețe Gyorgy Deak, unul din salvatorii speciei de sturioni din Deltă, care-i monitorizează, marchează și le studiază comportamentul și zonele de migrare.
