Linkuri accesibilitate

Problemele elevilor ucraineni refugiați în România. Majoritatea învață online, după programa din Ucraina


Copiii refugiaților ucraineni se întorc și ei la școală. Asociația LOGS le-a pregătit 120 de pachete de rechizite la atelierul Back to School. Copiii au mulțumit prin mesaje lipite pe Zidul Recunoștinței.

73% dintre copiii ucraineni refugiați pe teritoriul României au studiat la distanță după programa țării lor, arată un sondaj publicat de organizația Salvați Copiii. Bariera limbii face ca doar 1 din 100 de copii care învață românește să o înțeleagă suficient pentru a studia în școlile românești.

Ucrainenii pot participa ca audienți în școlile cu predare în limba română, ceea ce înseamnă că ei pot asista la cursuri în școlile românești fără să fie notați și fără obligația de a fi prezenți zilnic, a explicat pentru Europa Liberă Maria Szabo Condrei, inspector de limbă ucraineană la Inspectoratul Școlar Județean Timiș.

Cei care optează pentru această formă de învățământ au făcut deja cursuri de limbă română, cel puțin la nivel de începători.

Trei dintre cei 120 de copii care au primit rucsacuri și rechizite în dar.
Trei dintre cei 120 de copii care au primit rucsacuri și rechizite în dar.

Pentru copiii ucraineni cu statut de elev, care include toate drepturile de care beneficiază elevii români, există alte condiționări. Ordinul 3961 din 6 iunie 2022 se referă la elevii absolvenți de gimnaziu care se pot înscrie la cerere în clasa a IX-a în școli de stat din România fără să parcurgă teste și examene.

Nu este cerere mare, fiindcă învățarea limbii române presupune timp, iar refugiații se află pe teritoriul României de câteva luni. Doar 1% din copiii care parcurg cursuri de limbă română se pot integra în sistemul educațional românesc, arată sondajul organizației Salvați Copiii publicat la finele lui august 2022. Sondajul poate fi consultat aici.

Pentru studii liceale în județul Timiș au făcut cerere la un liceu teoretic românesc din Lugoj doar șapte tineri. Pentru metodologia mobilității studenților s-a emis Ordinul ministerial 3325/2022.

Semnul victoriei face parte din speranța copiilor ucraineni refugiați în România că se vor întoarce acasă.
Semnul victoriei face parte din speranța copiilor ucraineni refugiați în România că se vor întoarce acasă.

La cursurile de limbă română și engleză organizate de Uniunea Ucrainenilor din România, de Ministerul Educației sau de organizații civile participă sistematic atât adulți cât și copii, nu atât pentru a merge la școală, cât pentru a putea comunica.

Grija cea mare – recunoașterea studiilor

Cu gândul la țara lor, cei mai mulți părinți optează pentru o formă de învățământ online organizată online de Ministerul Educației din Ucraina.

Pentru 64% dintre copiii ucraineni aflați în România, mamele ar prefera ca în anul școlar 2022/2023 să fie organizate clase speciale în școlile românești, pentru a continua educația în sistem ucrainean, arată sondajul organizației Salvați Copiii, realizat pe un eșantion neprobabilistic de 344 de mame care au invocat aproape 500 de copii de vârstă școlară.

Sondajul mai arată că 7% din copiii refugiați au întrerupt complet studiile.

Helena ar dori școală după programa ucraineană pentru cei doi copii ai săi.
Helena ar dori școală după programa ucraineană pentru cei doi copii ai săi.

Helena din Odesa are doi copii de vârste apropiate, de 7 și 8 ani. Ea așteaptă să se deschidă școala pe care o organizează Fundația Județeană pentru Tineret (FITT) după programa din Ucraina, cu cadre didactice ucrainene.

„Până acum copiii mei au făcut școală online, dar nu le place. Ei vor să interacționeze, de aceea inițiativa fundației este ceea ce așteptam. Pentru că vrem să ne întoarcem acasă după ce războiul se va termina, e important ca studiile lor să fie recunoscute. Nu să o ia de la început”, ne-a declarat Helena.

Acest lucru e posibil fiindcă există un parteneriat între cele două ministere ale Educației, din România și din Ucraina. Inclusiv copiii cu statut de elev, cu matricolă românească, vor fi considerați absolvenți cu acte în regulă dacă se vor întoarce în școlile din Ucraina.

Micuța refugiată a ales o carte cu poze de pe standul Uniunii Ucrainenilor.
Micuța refugiată a ales o carte cu poze de pe standul Uniunii Ucrainenilor.

Alisa, o fată de clasa a VII-a, vrea să continue școala în format online oferită de ministerul ucrainean. „E destul de greu, dar e în limba mea și pot să înțeleg, să întreb”, argumentează ea.

Sondajul realizat de Salvați Copiii arată că numai 9% dintre părinți ar prefera sistemul de educație din România, diferențele fiind semnificative față de cel ucrainean.

Totuși, unele mame ar accepta o integrare treptată, cu un an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române.

Startul se dă în septembrie și pentru elevii ucraineni refugiați în România.
Startul se dă în septembrie și pentru elevii ucraineni refugiați în România.

„Am fost plăcut impresionată că unii părinți au optat pentru școala românească, iar atât ei cât și copiii lor au deprins destul de bine limba română. Unii sunt conștienți că nu se vor putea întoarce acasă prea curând, în orașe bombardate unde nu mai au locuințe, școli, spitale. De aceea încearcă să se adapteze aici”, a constatat Maria Szabo Condrei, inspectoare de limbă ucraineană.

136 euro lunar taxa de cursuri online acreditate în Ucraina

Fundația pentru Tineret din Timișoara pune la dispoziție până la șase săli de curs dotate corespunzător pentru cursuri acreditate în limba ucraineană, învățământ primar și gimnazial. Dacă se cere, și clase de liceu.

Pentru copiii din primele clase vor fi angajate șase cadre didactice calificate pentru a face cursurile fizic. Acestea vor fi angajate cu carte de muncă. Se prevede ca la fiecare 15 elevi, să existe un supraveghetor.

Atelier pentru copiii refugiaților din Ucraina și rechizite oferite gratuit
Atelier pentru copiii refugiaților din Ucraina și rechizite oferite gratuit

Pentru clasele mai mari se asigură tablete și locația, adică sălile de clasă, pentru învățământ online organizat de o entitate acreditată din Ucraina. O tablă smart electronică și un proiector performant au poposit deja în clasă.

Uniunea Ucrainenilor, Filiala Timiș, a distribuit chiar de Ziua Ucrainei caiete cu exerciții de scriere pentru școlarii mici.

Caiete de scriere pentru micii școlari ucraineni refugiați au fost distribuite de Uniunea Ucrainenilor din județul Timiș
Caiete de scriere pentru micii școlari ucraineni refugiați au fost distribuite de Uniunea Ucrainenilor din județul Timiș

Problema este că educația online costă: 136 de euro pe lună nu e o sumă pe care refugiații și-o pot permite.

„Suntem în căutarea unor finanțatori ca să asigurăm plata taxei de 136 euro. Parte din proiectul școlii a primit resurse de la Fundația Comunitară și ActionAid. Avem până acum 147 de cereri de înscriere, dar încă nu e complet rezolvată problema taxei pentru online”, ne-a declarat Mihai Vâlcea, președintele FITT.

FITT a determinat un cost per copil și încearcă să convingă companiile private să ofere ajutor pentru un număr de copii. Intră în socoteală materialele didactice, angajații, utilitățile care atârnă greu de când au crescut tarifele la electricitate și gaz.

Mesajele curg la Zidul Recunoștinței din Casa LOGS
Mesajele curg la Zidul Recunoștinței din Casa LOGS

Fundația are experiență fiindcă organizează de mai multe luni cursuri de limbă română și engleză pentru adulți și copii ucraineni. În acest moment vin regulat la română 35 de persoane și 25 la engleză.

Mai oferă activități distractive, dans, jocuri, dar și consiliere psihologică refugiaților.

Back to School și Zidul Recunoștinței

În ultima zi al lui august, Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale din Timișoara a organizat atelierul Back to School și un târg de îmbrăcăminte pentru copii. 120 de copii din Ucraina și din Orientul Mijlociu au primit pachete de rechizite școlare.

Au fost primiți cu dulciuri și suc, și-au putut alege rucsacul preferat și au lipit mesaje desenate de ei pe Zidul Recunoștinței.

Organizatorilor Asociației LOGS li s-au alăturat tineri voluntari ucraineni la atelierul Back to School din 31 august 2022 de la Timișoara.
Organizatorilor Asociației LOGS li s-au alăturat tineri voluntari ucraineni la atelierul Back to School din 31 august 2022 de la Timișoara.

De data aceasta organizatorii LOGS au fost ajutați de 15 adolescenți ucraineni care li s-au alăturat ca voluntari, pentru a-i întâmpina pe cei 250 de participanți, copii de școală, părinți, frați preșcolari.

„Știm că e greu pentru ei, departe de casă, dar accesul la școală pentru cei peste 500 de copii refugiați din Ucraina este esențial”, a transmis Ana Lukacs, coordonatoarea atelierului Back to School.

Nu au fost uitați nici copiii, în număr mai mic, refugiați din Orientul Mijlociu, din alte spații măcinate de război.

Mulțumim pentru ajutor spun mesajele copiilor din Ucraina și din Orientul Mijlociu asistați de Asociația LOGS
Mulțumim pentru ajutor spun mesajele copiilor din Ucraina și din Orientul Mijlociu asistați de Asociația LOGS

Din datele ONG-urilor, din cei peste 1000 de refugiați ucraineni aflați în Timișoara, jumătate sunt copii. Pentru ei, societatea civilă face eforturi să le facă viața mai ușoară.

Pe Zidul Recunoștinței se puteau citi mesaje ca „Ajutorul vostru este de neprețuit pentru noi” sau „Pentru copii este un pas necesar să meargă la școală în România, dar dificil. Mulțumim pentru ca astăzi ați făcut acest pas mai ușor”.

Ministerul Educației – situația școlară a copiilor refugiați din Ucraina în iunie 2022:

  • 2.648 de cereri depuse pentru înscrierea ca audienți (dintre care 999 de preșcolari și 1.649 de elevi)
  • 2.577 de copii repartizați/înscriși deja ca audienți în școli și grădinițe (dintre care 991 de preșcolari și 1.586 de elevi)
  • Elevi înscrişi la activităţi preşcolare: 390​
  • Cifrele sunt în curs de actualizare.

Site-ul ministerului recomandă mai multe platforme de educație ucrainene, câteva românești și unele în limba engleză:

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

Multimedia

Urmările distrugerii barajului Nova Kakhovka din regiunea ucraineană Herson
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:47 0:00
XS
SM
MD
LG