Linkuri accesibilitate

Studiu Ipsos. Stereotipiile de gen și inegalitățile, adâncite de pandemie. Femeile, mai prost plătite decât bărbații


Imagine generică

Stereotipiile de gen, inegalitățile și nevoia de schimbare a modului cum guvernele și companiile diferențiază femeile și bărbații au fost adâncite de pandemie.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Ipsos în colaborare cu Global Institute for Women's Leadership din cadrul King's College Londra și care a acoperit 28 de țări.

Eliminarea diferențelor salariale între bărbați și femei nu va fi rezolvată prea curând, arată sondajul citat. Doi din cinci respondenți la nivel global (42%) consideră că egalizarea salariilor bărbaților și femeilor este importantă, dar nu reprezintă o prioritate.

Pe de altă parte, un respondent din cinci consideră că egalizarea salariilor bărbaților și femeilor pentru muncă egală este un exemplu de corectitudine politică dusă prea departe (19%) sau de-a dreptul un fake news (18%). Bărbații (21%) sunt mai înclinați să creadă că diferențele salariale dintre bărbați și femei intră în categoria fake news, comparativ cu femeile (16%). În schimb, 41% dintre femei consideră că acest subiect reprezintă o prioritate într-o proporție mai mare decât bărbații (31%).

Țările ai căror cetățeni consideră, peste media globală, că inegalitatea salarială dintre bărbați și femei este o prioritate sunt Chile (53%), Africa de Sud (52%) si Franța (51%).

Majoritatea cetățenilor lumii (56%) susține că este nevoie de mai multă transparență cu privire la salariile bărbaților și femeilor, în sensul dreptului angajaților de a cunoaște salariile colegilor lor care realizeaza aceeași muncă. Și aici, proporția femeilor care sunt de acord cu principiul transparenței (58%) este mai mare decât în rândul bărbaților (54%).

Ce ‚sex’ are impactul Covid-19?

64% dintre cetățenii celor 28 de țări investigate sunt de părere că problema Covid-19 a afectat bărbații și femeile în egală măsură.

Cetățenii din Chile (24%), Israel (22%) și Canada (19%) consideră, într-o proporție mai mare decât media globală (12%), că această criză a avut mai multe efecte negative asupra femeilor decât asupra bărbaților.

Pe de altă parte, femeile spun, într-o proporție ușor mai ridicată decât bărbații (50% față de 46%) că au făcut lucruri concrete cu privire la îmbunătățirea sănătății și stării lor generale de bine comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei.

De asemenea, patru persoane din zece (37%) spun că acum reușesc să petreacă mai puțin timp lucrând și mai mult timp împreună cu familiile lor decât înainte de criza Covid.

O treime (33%) afirmă că pandemia i-a făcut să fie mai deschiși înspre a-i ajuta pe ceilalți din comunitatea lor: țări precum Peru (50%), Africa de Sud (49%) si India (49%) conduc acest clasament și se situează peste media globală.

Șapte din zece (71%) spun că s-au simțit susținuți de prieteni și familie în timpul pandemiei, clasament condus de Marea Britanie (84%), urmată de Africa de Sud (83%), Canada (83%) și Statele Unite (83%). La polul opus, doar o cincime (21%) spun că nu s-au simțit susținuți de prieteni și familie, însă acest procent crește la peste o treime în țări precum Polonia și Ungaria.

Relația cu angajatorul și perspectiva asupra locului de muncă înainte și în timpul crizei

Oamenii au păreri diferite în ceea ce privește suportul primit de la angajator după declanșarea crizei Covid-19.

Aproape jumătate dintre ei (46%) spun că nu s-a schimbat nimic în acest sens.

În notă pozitivă, s-au înregistrat procente peste media globală de 22% reprezentând părerea celor care spun că au primit mai mult suport de la angajator acum decât înainte de criză în țări precum India (41%), Mexic (32%) și Malaezia (29%).

Față de media globală, jumătatea goală a paharului a fost reprezentată de țări precum Coreea de Sud (8%), Japonia (11%) şi Rusia (13%).

Per total, 44% dintre angajați se tem mai mult acum decât înainte de criză că își vor pierde locul de muncă. O treime (34%) nu văd nicio diferență în acest sens, în timp ce 13% spun că sunt mai puțin îngrijorați acum decât înainte de izbucnirea crizei.

Lideri cu fustă sau cu pantaloni?

Întrebați despre cum trebuie să fie un lider politic capabil să scoată țara cu bine din pandemie, cetățenii lumii au spus, în cea mai mare proporție (33%), că plasarea intereselor țării deasupra celor politice este cea mai importantă calitate a unui lider astăzi. Această trăsătură este urmată de onestitea față de popor (29%) și înțelegerea problemelor cu care se confruntă populația (28%). Pentru majoritatea trăsăturilor listate, diferențele dintre bărbați și femei în privinţa răspunsurilor sunt minimale, fiind singura întrebare pentru care genul respondentului este irelevant.

Stereotipii despre profesii, practicarea și plata lor discriminatorie

Oamenii par să aibă percepții clare în ceea ce privește stereotipiile cu privire la asocierea bărbaților și femeilor cu anumite meserii. Dincolo însă de aceste asocieri, ce atrage privirea în graficul de mai jos este însă însoțirea profesiilor feminine de către un salariu net mai mic decât pentru profesiile ocupate de bărbați, spun autorii studiului.

Profesiile care sunt văzute ca fiind făcute într-o proporție mai mare de către femei sunt considerate și drept cele mai prost plătite: asistent medical, profesor, lucrător comercial etc. În oglindă, profesiile masculine mai slab plătite includ șoferii din curierat, lucrătorii în construcții, dar și polițiștii, oamenii de știință sau medicii.

La polul opus, profesii (prea) bine plătite și exercitate de bărbați includ politicienii, bancherii, contabilii și inginerii (în special din IT).

Ce urmează?

Jumătate dintre respondenți (52%) consideră că egalitatea între sexe va reveni la situația de dinainte de izbucnirea pandemiei.

Vestea bună este că respondenții din acele țări care au cea mai mare nevoie de îmbunătățirea politicilor și practicilor în domeniul egalității de gen consideră că trebuie să se schimbe ceva în țara lor. Cu fraza ‘femeile ar trebui să fie ‘mai’ egale cu bărbații decât sunt acum’, au fost de acord 38% dintre cetățenii din Arabia Saudită (față de 11% media globală), 21% în India și 19% în China.

Cu toate acestea, principalele priorități așteptate în ceea ce privește problemele cu care se confruntă femeile sunt reprezentate de implementarea unor practici de muncă mai flexibile precum lucrul de acasă și/ sau part-time (40%), precum și de oferirea unui sprijin mai mare fetelor și femeilor care se confruntă cu acte de violență și abuz (36%).

În urmă cu peste 10 ani, Ipsos a fost prima companie globală de cercetare de piață care s-a angajat să respecte principiile și obligațiile Pactului Global al Națiunilor Unite (United Nations' Global Compact). Lansată în anul 2000, această inițiativă propune companiilor internaționale 10 principii cu privire la respectarea drepturilor omului, drepturilor lucrătorilor, protecției mediului și anti-corupției. Semnatarii se obligă să le respecte și să raporteze public cu privire la progresul în implementarea acestor principii în companiile lor. În 2018, Ipsos a fost prima mare companie franceză listată la Bursa din Paris care a avut un Consiliu Director care respectă paritatea de gen.

Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 22 ianuarie - 5 februarie 2021, pe un eșantion de 20.520 respondenți cu vârsta cuprinsă între 16-74 ani, din 28 de țări.

Țările participante la studiu sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Israel, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia și Ungaria.

Publicarea salariilor va ajuta egalitatea de gen la locurile de muncă din Europa?

Dacă sunteți o femeie care lucrează în Europa, câștigați în medie cu aproape 15% mai puțin decât un bărbat, adesea pentru aceeași muncă. Asta înseamnă că pentru fiecare euro câștigă un bărbat, în medie o femeie câștigă 86 de cenți, arată Euronews, care citează Eurostat.

Femeile aflate în posturi de conducere câștigă cu aproape un sfert mai puțin decât bărbații.

În Europa, doar 10% dintre directorii executivi ai marilor companii sunt femei. Toate acestea contribuie la un decalaj de pensii și mai mare, de 30%.

Ce creează diferența de remunerare între sexe?

Femeile își asumă în continuare cea mai mare parte a îngrijirii copiilor, ceea ce înseamnă că își reduc adesea programul de lucru.

O treime dintre femeile din UE lucrează cu jumătate de normă, comparativ cu 8% dintre bărbați. Acest lucru face ca femeile să progreseze mai greu în carieră. Există, de asemenea, mai multe femei în sectoare mai puțin plătite, precum îngrijirea și educația. De asemenea, acestea au fost cel mai expuse riscului de a-și pierde locul de muncă în timpul pandemiei.

Pilonul european al drepturilor sociale stabilește necesitatea egalității de gen. Pentru a contribui la reducerea diferenței de remunerare între sexe, Comisia Europeană introduce transparența salarială, astfel încât companiile să fie obligate din punct de vedere legal să publice cât plătesc lucrătorilor lor.

Esther Lynch, secretar general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor (CES) oferă o perspectivă asupra acestei directive privind transparența salarială.

Ea spune că este „o măsură cu adevărat importantă, deoarece de prea multe ori femeile lucrează alături de colegii lor bărbați, de zeci de ani și au impresia că sunt la același nivel de salarizare” cu bărbații alături de care muncesc cot la cot, pentru ca, de fapt, bărbatul să fie plătit „mult mai mult.

Esther spune că este nevoie de „legi mai bune în jurul lucrărilor de aceeași valoare”.

Pilonul UE al drepturilor sociale își propune să contribuie la acest lucru, tocmai pentru că va crea un echilibru între viața profesională și viața personală, cu dreptul la o parte echitabilă a concediului parental și la o muncă mai flexibilă. Acesta a fost adoptat în legislația UE, iar statele membre urmează să o introducă în legislația națională până în 2022.

XS
SM
MD
LG