Sondajul IRSOP, dat publicității miercuri, privind intențiile de vot pentru alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie, oferă PNL un avans de trei procente în fața PSD în intențiile de vot ale românilor.
Astfel, liberalii sunt creditați cu 33% din voturi, în timp ce social-democrații au 30%. Alianța USR-PLUS se află la o distanța considerabilă, fiind creditată cu 17%.
Pro România va intra în viitorul Parlament cu 7%, potrivit sondajului, pragul electoral fiind îndeplinit și de UDMR cu exact 5%. PMP ar urma să nu se mai regăsească în viitorul legislativ, având un scor de 3%.
Astfel, dacă procentele se păstrează duminică, PNL și USR-PLUS ar avea exact 50% din numărul de parlamentari din viitorul parlament. Numărul lor ar urma să crească după redistribuiri, dar alianța ar fi una șubredă dacă va fi formată doar din cele două formațiuni și ar avea nevoie de parteneri suplimentari, cel mai la îndemână fiind UDMR.
Procentele sunt calculate din totalul respondenților care au spus că vor merge la vot.
Deşi conduce, PNL nu a mai crescut în ultimele săptămâni, iar proporţia votanţilor care spun că merg la vot „sigur” sau „foarte sigur” e mai mică la PNL decât la PSD şi USR, potrivit analizei IRSOP.
PSD a crescut spre finalul campaniei, dar în comparaţie cu PNL şi USR PLUS are mai mulţi votanţi potenţiali peste 65 de ani care cred că riscul de contaminare epidemică în secţie e „foarte mare” şi probabil că o parte dintre ei vor prefera să stea acasă.
Dacă se păstrează configuraţia de mai sus, viitoarea formulă guvernamentală se anunţă dificilă. O alianţă PNL cu USR PLUS are nevoie de parteneri suplimentari şi, oricum, deschide un teritoriu de colaborare complet necunoscut şi imprevizibil.
Printre factorii care vor influența votul se numără „sentimentul vieții". Românii nu simt că situaţia lor economică se îmbunătăţeşte. Când o compară cu anul trecut numai 9% spun că e mai bună, iar 90% spun că e neschimbată sau mai proastă.
Aşteptările economice sunt descurajante: 83% au impresia că preţurile cresc întruna, iar circa două treimi (61%) cred că peste un an vor trăi cam la fel sau mai rău decât acum.
„Optimiştii” înclină mai mult spre PNL şi USR PLUS, în timp ce „Pesimiştii” înclină în proporţie mai mare spre PSD. Numai aproximativ o treime din „Optimişti” (36%) îşi leagă speranţele de PSD. Înseamnă că dacă creşte pesimismul, creşte şi PSD, iar dacă oamenii devin mai optimişti, PNL şi USR PLUS îşi vor mări baza de susţinători.
Venitul mediu pe gospodărie va influenţa votul. În regiunile de dezvoltare cu venit pe gospodărie peste mediană în T2 ’20 (Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti Ilfov) alegătorii se orientează spre PNL şi USR PLUS. În regiunile cu venitul sub mediană (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest) preferinţele se îndreaptă mai mult spre PSD şi Pro România.
Crizele naţionale prelungite erodează liderii, chiar dacă se descurcă bine şi reuşesc să controleze situaţia cu pierderi minime în raport cu gravitatea circumstanţelor. Circa două treimi (68%) ar vrea ca după alegeri să fie alt Prim Ministru, iar despre Preşedintele Iohannis 46% (mai puţin de jumătate) spun că face o treabă „bună” sau „foarte bună”.
Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 1.004 persoane în perioada 22-28 noiembrie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este ±3%. Prezenţa la vot ar putea ajunge la 40%. Sondajul a fost finanţat de IRSOP şi reprezintă exclusiv un serviciu de informare pentru presă şi publicul larg. IRSOP este un institut independent de cercetare şi consultanţă.
