"Trăim într-o lume în plină alertă, dinamică, totul este incert, imprevizibil. Un termen care definește momentul de față este perma-criza, o criză permanentă din care pare că nu mai ieșim. Pe acest fond, cu atât mai mult, șefii ar trebui să fie lideri. Ar trebui să dea dovadă de înțelegere, de respect, să-și înțeleagă oamenii ca oameni", susține Sorin Faur.
Cine este șeful toxic?
Șeful toxic este o persoană care nu știe management, spune expertul HR: "Confundă omul cu job-ul și job-ul cu omul. Omul nu este contabil. Este întâi om. Are un ton sarcastic, de superioritate, se manifestă imperativ, nu este consultativ. Nu respectă angajatul. Oamenii sunt văzuți ca o resursă, li se spune nu doar ce să facă, ci și cum să facă, iar omul este privat de libertatea de a acționa după cele mai bune cunoștințe ale sale."
Potrivit acestuia, cu un șef toxic comunitatea are de pierdut: scade productivitatea, randamentul, scade sănătatea, motivația, bucuria de a trăi.
"Jobul cu un șef toxic devine 'scârbiciu' sau e un loc de muncă la care te duci pentru că trebuie. Un șef toxic pierde oameni.”
Cum a ajuns, totuși, un șef toxic într-o poziție de conducere? Acești oameni ajung în frunte pentru că sunt foarte eficienți pe o coordonată, spune Faur, și anume cea profesională și care ține de activitatea lor tehnică, dar prea puțini școliți pe partea umană.
În privința capacității de a deosebi șefii de lideri, Faur susține că „șeful are subordonați, în timp ce liderul are followers, adică urmăritori, care îl respectă și-l urmează din convingere. Șeful are ca instrument de autoritate și de impunere forța și frica. Liderul spune: iată care sunt beneficiile pe care le vei avea dacă faci mai bine și lucrăm împreună ca echipă. Exact ca un căpitan pe vas. Dă direcția vasului”.
Exercițiu pentru manageri
Sorin Faur le propune și un exercițiu managerilor: "Să se întrebe câți dintre oamenii lor sunt subordonați și câți sunt followers. Dacă sunt mai mulți subordonați, atunci oamenii îi urmează de frică, nu din respect, nu le-au câștigat autoritatea pe care o exercită asupra lor. Autoritatea și respectul vin din valoarea pe care șeful o creează".
De ce mulți adulți, deși oameni responsabili, cu familii, care se întrețin singuri, nu pot spune ‘nu’ atunci când au diverse nemulțumiri la job? Sorin Faur crede că din politețe și din respect față de cei din jur.
„Tu trebuie să spui stop pentru tine, în primul rând. În momentul respectiv, trebuie să cauți soluții pentru a opri acel comportament.”
Și ce poți să faci? Expertul HR dă următoarele variante: poți să apelezi la departamentul de HR sau te poți folosi de dialogul pe care îl ai cu conducerea în momentul în care ți se evaluează performanța.
„Șeful se află oricum în postura de a te asculta. Atunci poți prinde curaj și trebuie să o faci cu politețe și cu respect, pentru a nu leza orgolii, în niciun caz la modul acuzator. Nu trebuie să fie un atac la persoană. În momentul în care devine un atac la persoană, faci același lucru, întorci un abuz cu un alt abuz”, precizează Sorin Faur.
Ce trebuie să știe șefii și subordonații?
Ce le recomandă șefilor care ajung să realizeze că sunt toxici? Trebuie să ia o pauză pentru a realiza unde greșesc, susține Faur.
„Trebuie doar să asculți, pentru că oamenii, într-un fel sau altul, îți transmit ce greșești sau unde nu faci bine.”
Ce mesaj i-ar transmite angajatului timorat de șef?
„Așa cum îl formezi pe șef, așa îl ai. Realmente, subordonații pot modela comportamentul superiorului prin atitudine. Știi când începe o negociere? În momentul în care spui 'nu'. Îi faci un bine chiar și șefului tău, care are nevoie să devină un șef mai bun, dar nu știe s-o facă și nu-i spune nimeni pentru că nu are nimeni curaj să o facă. Atunci, de unde să înceapă schimbarea?”, conchide Sorin Faur.
