Mandatul Spaniei la președinția prin rotație a Consiliului UE menționează în mod expres aderarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, conform programului oficial.
Acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen este menționată ca fiind o soluție de protejare „a uneia dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene” și anume „consolidarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în care cetățenii săi se simt parte a aceleiași comunități de norme și de drept”.
„Trebuie să protejăm spațiul Schengen ca unul dintre cele mai mari succese ale integrării europene, încorporând România și Bulgaria”, prevede programul spaniol la șefia UE.
„Acest lucru trebuie să meargă mână în mână cu asigurarea unui spațiu liber fără frontiere interne, colaborând cu o gestionare umană, responsabilă, solidară și eficientă a fluxurilor migratorii și a solicitanților de azil”, se mai arată în document.
„Realizarea unei Europe mai coezive înseamnă, de asemenea, completarea acestui spațiu”, subliniază guvernul de la Madrid.
Potrivit documentului, acest lucru se va putea realiza „acordând o atenție deosebită convergenței progresive a legislațiilor naționale, digitalizării unei justiții în serviciul cetățeanului și protecției victimelor infracțiunilor și a grupurilor deosebit de vulnerabile”.
Spania a preluat de la 1 iulie mandatul de șase luni ca președinte al Consiliului Uniunii Europene, de la Suedia. În urmă cu jumătate de an, țara nordică nu a făcut această prevedere în programul său.
Bulgaria, România și Croația au sperat la finalul anului trecut că vor intra, începând din ianuarie 2023, în spațiul Schengen, însă numai Croația a reușit să convingă toți ceilalți membri din Consiliul Justiție și Afaceri Interne.
România și Bulgaria au fost respinse împreună la vot de Olanda - care s-a opus Bulgariei, deși a acceptat România - și de Austria.
La finalul lunii trecute, Euroactiv scria că cele două țări ar urma să devină parte a spațiului Schengen de liberă circulație anul acesta - cu granițele aeriene din octombrie și eliminarea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie 2024.
