Atacul terorist de luni seară de la Viena amintește, chiar dacă la o scară mai mică, de seria de atacuri din Franța anului 2015, spune Serviciul Român de Informații într-o analiză publicată marți sub titlul „Terorism în vremea pandemiei”.
Atentatele teroriste comise recent în Europa, în Franţa, de la Paris, Nisa, Avignon, în luna octombrie şi cel de la Viena confirmă actualitatea ameninţării teroriste la adresa Europei, chiar şi în condiţiile în care continentul se confruntă cu o criză sanitară profundă, pe un trend ascendent, spun specialiștii SRI.
„Terorismul îşi menţine pattern-ul din ultimii ani: atentate de mică amploare, cu arme ce pot fi uşor procurate (arme albe sau de foc), organizate de persoane individuale ce au o afiliaţie ideologică jihadistă, dar nu şi legături dovedite cu organizaţii teroriste. Spre deosebire de cele mai multe dintre atentatele din ultima perioadă, cel de la Viena ne reaminteşte, chiar dacă la o scară mai mică, de atacurile din Paris (Bataclan) - 13.11.2015 şi de problema accesului teroriştilor la arme de foc, într-o Europă unde politicile naţionale în domeniul controlului armelor sunt foarte stricte”, se spune în analiza citată.
Caricaturile, pretextul lupilor singuratici
„Teme sensibile, precum caricaturile la adresa profetului Mahomed, s-au dovedit încă o dată declanşatorul (trigger-ul) unei serii de atentate, dar motivaţia reală a acestora este una de factură jihadist - teroristă, având la bază ideologia jihadului global, în care Occidentul / creştinismul sunt consideraţi inamici ai lumii musulmane”, se spune în analiza citată.
Cel mai adesea, atentatorii sunt persoane care nu au legături clare cu organizaţii teroriste, dar îşi exprimă adeziunea faţă de structuri care promovează şi susţin ideologia jihadistă.
„În cazul atentatorului de la Viena, autorităţile austriece l-au stopat pe acesta din demersul său de a se alătura jihadului condus de Daesh în Siria, condamnându-l în 2019 la închisoare pentru intenţiile sale de deplasare în scopuri teroriste. În general, asemenea persoane, definite în mediile de specialitate drept "lone actors", sunt foarte greu de identificat de către structurile de securitate şi intelligence, în lipsa unor legături concrete cu o organizaţie teroristă şi a indiciilor că ar putea pune la cale un atentat terorist. Teroriştii ştiu foarte bine să speculeze evoluţiile tehnologice pentru a-şi disemina prin Internet ideologia, a comunica prin aplicaţii criptate fără teamă că vor fi interceptaţi, a-şi procura în mediul online sau prin intermediul unor structuri de criminalitate organizată cele necesare comiterii unui atentat terorist.”
Radicalizarea, neclintită de pandemie
Procesul de radicalizare, prin care persoane aparent normale, recent venite pe teritoriul european sau cetăţeni europeni de a doua sau chiar a treia generaţie, sunt transformate în potenţiali terorişti, este unul foarte dificil de detectat şi contracarat, spun experții SRI.
Radicalizarea este declanşată şi întreţinută printr-o propagandă sistematică, generată iniţial de Daesh sau Al Qaeda, dar rostogolită ulterior în cascadă prin mecanisme precum "like" sau "share" pe social media.
Această propagandă, care a făcut iniţial apel la susţinerea jihadului prin deplasarea în regiunea Siria - Irak pentru a lupta în califatul islamic, are ca principal mesaj în zilele noastre apelul insistent la adepţii săi ca să comită atentate oriunde s-ar afla şi cu orice mijloace aflate la îndemână: autovehicule, arme albe sau de foc, incendieri.
„Într-un spaţiu (Europa) al liberei circulaţii şi libertăţilor individuale, teroriştii profită de aceste avantaje pentru a comite atentate teroriste. Chiar şi în condiţiile limitării libertăţii de mişcare pe fondul pandemiei Covid-19, există în continuare suficiente instrumente de comunicare şi deplasare astfel încât chiar şi ţări precum România, care nu s-au confruntat în trecutul recent cu atentate teroriste, să nu se poată considera la adăpost de asemenea riscuri. Atentatul de la Viena, comis într-o ţară central-europeană, ferită de asemenea de atentate teroriste semnificative în istoria recentă, este un avertisment că orice stat din Europa poate reprezenta o ţintă pentru terorişti”, se mai spune în analiza citată.
În România nivelul de alertă teroristă rămâne Albastru-Precaut, informează SRI.
Instituția oferă acces la ghiduri de autoprotecție și sfaturi pentru semnalarea unor situaţii cu potenţial terorist pe www.sri.ro.
