„Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989”, anunță SRI.
Dosarul poate fi accesat şi descărcat aici.
„Din păcate, sute de familii încă așteaptă răspunsuri, sute de victime încă își așteaptă liniștea, iar milioane de români încă așteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc”, își motivează demersul directorul SRI, Eduard Helvig.
Dosarul declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei „Decembrie 1989” a Senatului României, care a cercetat evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989.
Comisia senatorială al cărei dosar a fost desecretizat joi de SRI a fost condusă inițial de Sergiu Nicolaescu, regizor al multor filme comuniste în care istoria a fost rescrisă în cheie protocronistă, un pion important al fostului președinte Ion Iliescu, încă anchetat pentru crimele de la Revoluție.
Apoi, conducerea ei a fost preluată de Constantin Ticu Dumitrescu, fost președinte al Asociației Deținuților Politici, suspendat un an din PNȚCD din cauza poziției sale intransigente.
El a fost înlocuit cu Valentin Gabrielescu, căruia i s-a reproșat că a eludat adevărul Revoluției, în loc să scoată la lumină implicarea Securității în crimele comise de așa-zișii teroriști, cu care cei care au preluat puterea au justificat uciderea a peste o mie de manifestanți pentru libertate și democrație.
„Declasificarea dosarului face parte din proiectul anunţat anterior de conducerea SRI de a aduce la lumină întregul set de documente cu privire la evenimentele din 1989, în spiritul unei depline transparenţe, cu scopul de a oferi cercetătorilor şi istoricilor instrumente de cunoaştere asupra perioadei în cauză”, anunță SRI într-un comunicat remis presei joi.
Helvig și-a exprimat speranța că, prin acest demers „orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei” și numește demersul său „un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul.”
„Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor”, mai spune directorul SRI.
România a fost singura țară din Europa de Est în care, la finele anilor '80, schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.
Revoluția Română din 1989, începută la Timișoara și apoi la București, Cluj și în alte localități din țară s-a manifestat prin proteste, lupte de stradă și demonstrații între 16 și 22 decembrie 1989.
Pe 25 decembrie 1989 cuplul dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu a fost executat într-un simulacru de proces, punând astfel capăt celor 42 de ani de comunism, unul dintre cele mai dure regimuri din Europa, marcat prin lipsuri severe ale produselor elementare de existență, de la alimente, căldură, curent electric.
Răsturnarea conducerii, însă, a avut loc prin violențe, justificate de așa-zisa prezență a teroriștilor care ar fi luptat pentru menținerea regimului la putere, timp în care peste o mie de oameni au fost uciși.
În timpul Revoluției de la 1989 au murit 1.104 persoane; 162 până la 22 decembrie 1989 și 942 între 22 şi 27 decembrie. Dosarul Revoluției, care ar trebui să facă lumină asupra evenimentelor care au avut loc după data de 22 decembrie, nu a fost finalizat până în prezent.
Inculpați, printre alții, au fost fostul președinte al României, Ion Iliescu, cel care a preluat puterea după căderea regimului Ceaușescu.
Deși la un moment dat se anunțase că aproximativ 800 de presupuși teroriști ar fi acționat pe teritoriul României după 22 decembrie 1989 în acțiuni de gherilă urbană pentru a-l readuce la putere pe Nicolae Ceaușescu, cei care au preluat puterea atunci, în frunte cu Ion Iliescu, nu au putut prezenta opiniei publice decât un milițian din Sibiu care, de fapt, sărise gardul unității militare aflată lângă sediul Miliției.
Adevărul despre revoluție a rămas o aspirație pe care nicio comisie și nicio anchetă nu a soluționat-o până acum și a constituit tema manifestațiilor din Piața Universității din București, reprimate apoi cu violență de puterea nou-instalată prin aducerea minerilor din Valea Jiului la București, alt dosar pentru care Ion Iliescu este anchetat fără vreo soluție dată până în prezent.
Comisia senatorială al cărei dosar a fost desecretizat joi de SRI a avut o activitate extrem de controversată.
Inițial, în legislatura 1990-1992 comisia l-a avut ca președinte pe senatorul și regizorul Sergiu Nicolaescu, regizorul multor filme care a rescris istoria în cheie protocronistă.
Între 1992-1996 comisia a fost condusă de fostul deținut politic și senator PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, care a demisionat și a fost înlocuit cu Valentin Gabrielescu.
