Motivul, așa cum apare el în Nota de Fundamentare a Ordonanței este”Protejarea intereselor esențiale de securitate și ordine publică”.
Concret, orice investitor străin din afara UE (Rusia, China, SUA, Marea Britanie, India etc) care vrea să investească peste 2 milioane de euro în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, bancar, agricol sau mass-media e obligat să depună o cerere de autorizare la Comisia care va fi înființată prin această Ordonanță de Urgență.
Din cine e formată comisia care verifică investițiile străine
a)un reprezentant al prim-ministrului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care va avea și calitatea de președinte al Comisei; b) președintele Consiliului Concurenței sau un membru al Plenului Consiliului Concurenței; c) un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului; d) un reprezentant al Ministerului Economiei; e) un reprezentant al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului; f) un reprezentat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; g) un reprezentat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării; h) un reprezentant al Ministerului Finanțelor; i) un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale; j) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; k) un reprezentat al Ministerului Sănătății; l) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.
Din Comisie fac parte reprezentanți a 9 ministere din cele 19 câte are guvernul, plus un reprezentant al prim-ministrului, care va fi președinte al Comisei, președintele Consiliului Concurenței și un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului.
Cu statut de invitați permanenți dar fără drept de vot vor fi reprezentanți ai Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Rolul lor va fi să verifice din punct de vedere al securității firmele care vor să vină pe piața din România, cu condiția să fie din afara Uniunii Europene.
Regulamentul european nu prevede însă implicarea serviciilor secrete în procesul de verificare a investițiilor străine, lăsând la latitudinea fiecărei țări modul în care organizează această procedură.
Serviciile de informații verificau și până acum tranzacțiile
Ordonanța de Urgență trebuia să fie adoptată, spune guvernul, pentru că există Regulamentul european 452/2019, care impunea acest lucru. Regulamentul urmărește stabilirea unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului Concurenței, organismul care și până acum verifica „operațiunile de concentrare economică” și informa Consiliu Suprem de Apărare a Țării( CSAT), spune pentru Europa Liberă că Ordonanța nu face decât să îmbunătățească mecanismul existent deja.
„Acum îmbunătățim un mecanism care există de mulți ani în legislația de concurență. Până acum se desfășura prin CSAT, cadrul legal acum până la apariția OUG. CSAT indica în fiecare an lista de sectoare de interes, sectoare strategice, infrastructuri critice, iar Consiliul Concurenței, când i se notifica o operațiune de concentrare economică, verifica dacă e în sectoarele de interes și trimitea o informare CSAT, care ne dădea, de obicei, o adresă în care spunea că până în momentul de față nu există elemente care să indice riscuri privind securitatea națională. Secretariatul CSAT întreba, evident, inclusiv serviciile de informații. Nu e nicio noutate că SRI și SIE sunt întrebate”, spune Bogdan Chirițoiu.
Legea actuală vizează toate operațiunile, deci și cele din UE, și cele din spațiul extracomunitar.
Hotărârea CSAT din 27 septembrie 2012, semnată de fostul președinte Traian Băsescu, și care completează articole din Legea Concurenței, spune că sunt supuse verificării, la sesizarea Consiliului Concurenței, „operațiunile de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau active, precum și cele de concentrare economică” din domenii care țin de securitatea națională.
Operațiunile sub 2 milioane de euro trec pe sub radar
În noua OUG, toate tranzacțiile de peste 2 milioane de euro sunt verificate de Comisia specială pe baza informațiilor furnizate de SRI și SIE ( în maximum 20 de zile), iar dacă trezesc suspiciuni, Comisia sesizează tot CSAT, care, la rândul său sesizează Consiliul Concurenței și Guvernul.
Tranzacțiile pot fi blocate doar prin Hotărâre de Guvern și pot fi atacate în instanță.
Până acum, CSAT se uita la toate operațiile, dar acum la cele sub limita de 2 milioane de euro „nu se mai uită nimeni”, ne spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
„Singurele modificări sunt că operațiunile sub o anumită valoare nu mai au nevoie de aprobare pe securitate națională și că tranzacțiile cu probleme vor fi comunicate și altor state membre, iar acele state ne pot cere să investigăm dacă au anumite suspiciuni la anumite tranzacții”.
Decizia de a fi verificate investițiile străine are loc în Europa și în Statele Unite și a venit în principal în contextul concurenței cu China și, mai nou, al războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Era de așteptat deci ca și România să meargă în această direcție chiar dacă o face cu doi ani întârziere față de regulamentul european apărut în 2019.
Există riscuri de protecționism, dar Europa a ajuns la concluzia că trebuie să-și protejeze economia de practicile comerciale ale Chinei, declară pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.
„De acum înainte cred că orice înseamnă relații economice internaționale se va desfășura într-un cadru mult diferit de ultimele două, trei decenii”.
„Fără îndoială că poate să dea naștere unor deformări ale concurenței sau pieței de capital, unele dintre ele ar putea să fie chiar în defavoarea economiei românești și în favoarea celei europene. Deci, ar putea să fie folosit și ca o formă de protecționism. Probabil că sunt riscuri asupra cărora s-a ajuns acum la concluzia că trebuie să le acceptăm, ca și multe alte costuri pe care le impune orice război. Europa a ajuns la concluzia de mai multă vreme că trebuie să-și protejeze economia de practicile comerciale și investiționale chineze și a mers în direcția asta după ce America începuse acest tip de măsuri în timpul președintelui Trump”, a spus Dochia.
SRI și SIE, la masa Comisiei
Regulamentul european nu prevede însă implicarea serviciilor secrete în procesul de verificare a investițiilor străine, lăsând la latitudinea fiecărei țări modul în care organizează această procedură.
În plus, în preambulul Regulamentului UE se cere statelor membre să ia în calcul informații venite din societatea civilă, companii și sindicate.
”Statele membre ar putea lua în considerare informațiile relevante primite de la operatorii economici, organizațiile societății civile sau partenerii sociali, precum sindicatele, în legătură cu o investiție străină directă de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică”. (Art. 14 din Preambulul Regulamentului 2019/452)
Analisului economic Aurelian Dochia spune că este normal ca serviciile să dea informații despre diverse tranzacții și cine e în spatele lor, mai ales în actualul context, pentru asta fiind plătite. Dar, foarte important este și cine va face parte din Comisie, atrage atenția Dochia.
„Oriunde în lume serviciile de informații sunt implicate dar nu întotdeauna să știe și se dezvăluie acest lucru. Mi se pare de bun augur că la noi s-a comunicat transparent acest lucru. Fără îndoială că au datoria să ofere informații, dar faptul că nu ele sunt cele care iau direct decizii ar trebui să ofere protecție. Comisia care se creează ar trebui să funcționeze independent, dar ca peste tot, în practică contează care este regulamentul, ce oameni vor fi în comisie, asta este foarte important. Putea să nu se spună nimic, dar comisia să fie înțesată cu oameni care tot de la SRI și SIE erau”.
Teoretic, e normal ca serviciile să furnizeze informații pe care decidenții politici sau administrativi nu au cum să le știe, în special în contextul complicat prin care trece omenirea, americanii merg de mult în direcția aceasta, europenii își creează și ei mecanismele, dar problema în România este că „se profită de fiecare ocazie ca să bage serviciile în toate alea”, spune Sorin Ioniță de la Expert Forum.
„Serviciile puteau să colecteze informații pentru această comisie, nu să fie acolo prezenți, nici nu trebuie să aibă drept de vot, e suficient să fie în sală. O să fie popândăi de la ministere care habar n-au de nimic și băiatul de la servicii o să le spună el cum să voteze. Serviciile trebuia să stea la ele acasă și doar să furnizeze informații la cerere și pe urmă Comisia lua o decizie. E o chestie foarte românească și în următorii ani o să mai avem o sută de comisii din astea în care serviciile o să se bage în tot, cum s-au băgat și în cloud-ul guvernamental sub motivația că e război, e criză, e aia, e ailaltă, lumea e atentă în altă parte”, ne declară Sorin Ioniță.
Tranzacțiile din presă intră în vizor
În Ordonanța de Urgență un capitol separat este dedicat investițiilor străine non-UE în presă. Pe lângă verificarea cerută pentru restul afacerilor, un eventual investitor în presă venit din afara UE trebuie să facă publice toate datele privind tranzacția, iar Comisia specială supune consultării publice, pentru o perioadă de 30 de zile, informațiile cu privire la întreprinderea din domeniul mass media.
Altfel spus, orice tranzacție în mass media va fi verificată de această Comisie, lucru care ar putea fi benefic, crede Aurelian Dochia, având în vedere precedentele în care vânzări și cumpărări de trusturi de presă au fost lipsite de transparență în așa măsură încât nici cumpărătorul real nu era știut.
O tranzacție prin care un patron de presă vrea să vândă unui investitor chinez sau rus, de exemplu, va putea fi blocată de acum înainte, declară pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.
„Până acum au fost multe tranzacții în care nici nu se știa, de fapt, cine este beneficiarul real. Acum câțiva ani au fost luate niște măsuri ca să se dezvăluie investitorul real din spatele unor structuri făcute prin Cipru sau pe nu știu unde. La nivel european a început să existe o presiune pentru a obliga dezvăluirea investitorului ultim din lanțul de fațade care sunt de obicei folosite. În anumite cazuri, Comisia va putea să spună: asta nu se acceptă”.
Pe de altă parte, așa cum a arătat Europa Liberă, de la izbucnirea războiului din Ucraina mai multe inițiative legislative au avut rolul de a pune presa „la locul ei”, fie prin incriminarea delictului de opinie, fie prin încercarea de înființare a unui organism controlat de stat care ar avea rol principal de a decide ce informație e falsă și care nu.
