Oficiali americani și iranieni urmează să participe la o nouă rundă de negocieri privind programul nuclear al Teheranului, la Geneva, pe 26 februarie. Demersul este considerat o ultimă încercare de a evita un conflict militar major între cei doi adversari.
A treia rundă de discuții are loc în contextul în care președintele Donald Trump analizează opțiunile pentru o posibilă acțiune militară a SUA, în cazul în care nu se ajunge la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului.
Două grupuri de portavioane americane au fost desfășurate la distanță de lovire față de republica islamică.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a plecat din Teheran spre orașul elvețian pe 25 februarie și este așteptat să poarte discuții cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.
Reprezentanți ai Omanului vor media negocierile, așa cum s-a întâmplat și în rundele anterioare.
Cele două părți au purtat anterior discuții indirecte în Oman, la începutul acestei luni, primele după ce Israelul și Statele Unite au bombardat principalele situri nucleare ale Iranului în timpul unui conflict de scurtă durată din iunie.
O a doua rundă de negocieri a avut loc la Geneva, pe 17 februarie.
Cele două runde nu au dus la un progres decisiv, iar punctele sensibile rămân nerezolvate.
În cadrul negocierilor, Statele Unite au cerut Iranului să oprească complet îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul său de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, măsuri care ar împiedica Teheranul să construiască o armă nucleară.
Teheranul susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice, civile, precum producerea de energie electrică.
„După ce programul lor nuclear a fost distrus [de loviturile aeriene americane și israeliene de anul trecut], li s-a spus să nu încerce să îl repornească... Îi vedem însă încercând constant să reconstruiască elemente ale acestuia”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio pe 25 februarie.
„În prezent nu îmbogățesc uraniu, dar încearcă să ajungă în punctul în care, în cele din urmă, ar putea.”
Rubio a afirmat că, deși discuțiile se concentrează pe programul nuclear al Iranului, și programul său de rachete „trebuie abordat în negocieri”, întrucât Teheranul deține „mii de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune care pot ajunge la bazele americane din regiune”.
El a adăugat că declarațiile lui Trump din 24 februarie, din discursul privind Starea Națiunii, potrivit cărora Iranul „lucrează la construirea unor rachete care în curând vor putea ajunge în Statele Unite ale Americii”, nu înseamnă că Teheranul deține deja astfel de arme, ci că „este clar că se află pe traiectoria care, într-o zi, i-ar putea permite să dezvolte arme capabile să atingă teritoriul continental al SUA”.
Iranul a indicat că este dispus să facă concesii în schimbul ridicării sancțiunilor americane și al recunoașterii dreptului său de a îmbogăți uraniu.
Kelsey Davenport, directoare pentru politica de neproliferare la Arms Control Association din SUA, a declarat că încă există șanse pentru diplomație, chiar dacă „riscurile de calcul greșit și riscurile unei reveniri la conflict sunt extrem de ridicate.”
„Cred că, în pofida tuturor amenințărilor, Trump își dorește un acord”, a spus Davenport pentru Radio Farda, serviciul în limba persană al RFE/RL.
„Nu dorește ca Statele Unite să fie antrenate într-un nou conflict în regiune. Și cred că și Iranul, pentru a obține relaxarea sancțiunilor și a preveni o revenire la conflict, ar vedea valoarea unui acord.”
O armată în mișcare: Echipamente americane observate în Europa, pe fondul tensiunilor cu Iranul
Înaintea negocierilor din 26 februarie, Araqchi a declarat că părțile sunt aproape de un acord care ar putea evita o confruntare militară.
„Avem o oportunitate istorică de a încheia un acord fără precedent, care să răspundă preocupărilor reciproce și să servească interesele ambelor părți”, a scris Araqchi pe rețelele sociale, adăugând că un acord este „la îndemână, dar numai dacă diplomația primește prioritate.”
El a repetat mesajul că Iranul „nu va dezvolta niciodată, în nicio circumstanță, o armă nucleară”, dar a insistat asupra dreptului țării de a „beneficia de avantajele tehnologiei nucleare pașnice”.
În discursul său din 24 februarie, Trump a părut să își expună argumentele pentru un posibil atac asupra Iranului, afirmând că nu va permite „principalului sponsor al terorismului din lume” să dețină o armă nucleară.
Trump a declarat că Teheranul dorește să își reconstruiască programul nuclear și că „în acest moment își urmărește din nou ambițiile nucleare sinistre.”
În ceea ce pare o reacție la discursul lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a scris pe rețelele sociale, pe 25 februarie, că administrația americană răspândește „minciuni.”
„Tot ceea ce susțin cu privire la programul nuclear al Iranului, la rachetele balistice și la numărul victimelor din timpul protestelor din ianuarie reprezintă pur și simplu repetarea unor mari minciuni”, a afirmat el.
Negocierile de la Geneva au loc pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump privind o posibilă acțiune militară împotriva Teheranului, inițial în legătură cu reprimarea brutală a protestelor în masă din ianuarie, iar mai recent din cauza programului nuclear.
Marile puteri mondiale au încheiat în 2015 un acord nuclear istoric cu Teheranul, menit să împiedice dezvoltarea unei bombe nucleare iraniene.
Sancțiunile economice occidentale au fost relaxate la acel moment, însă Iranul a început ulterior să se retragă din angajamente după ce Trump, în primul său mandat, a retras Statele Unite din acord în 2018 și a reimpus sancțiuni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.