La o săptămână de la Festivalul Clătitelor sau Parada Cătlanelor cum spun localnicii, Moneasa a revenit la liniștea obișnuită de început de august. Pe seară, cupluri de pensionari se plimbă de-a lungul parcului, pe promenada ce duce spre ștrand.
Ștrandul este accesibil numai pentru cei care pot plăti o intrare cu 60 lei pentru adulți și 30 lei pentru copii. Primarul este în relații încordate cu proprietarul.
Nu este singurul preț prohibitiv de la Moneasa, o comună situată la 100 km de Arad: clătitele de la festivalul care atrage lume multă costă între 15 și 25 lei bucata. Am văzut destui vizitatori mulțumindu-se cu un suc sau cu un coșuleț de mini-gogoși la 20 lei, oricum mai profitabil pentru o familie cu copii.
Cel mai de succes a fost standul mare cu icoane și obiecte bisericești, care a scos la ofertă pachete cadou cu iconițe, port-chei cu sfinți, candele de ceramică și icoane, „toate sfințite”, după cum preciza reclama.
Dincolo de ștrand se vede printre copaci casa de oaspeți a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, cumpărată de fosta conducere, însă unde nu există oferte sau vreo programare pentru angajați, spun cei din universitate.
Facebook despre administrația locală
Partea centrală a comunei alcătuite din Moneasa-stațiune și satul Rănușa arată bine, parcul a fost refăcut în 2018 după furtuna din septembrie 2017 care a devastat locul, iar drumul de 100 km de la Arad până la Moneasa este în sfârșit gata asfaltat. Locul de joacă e amenajat, copiii profită din plin.
Cum majoritatea hotelurilor și pensiunilor sunt private, proprietarii le-au pregătit pentru turiști după doi ani de stagnare din cauza pandemiei.
Pe site-ul primăriei, în mare parte neactualizat, nu aflăm mai nimic despre proiecte sau despre planurile de dezvoltare ale stațiunii.
Pe pagina de Facebook a primarului Nuțu Herbei îl vedem pe acesta într-o sărbătoare continuă: cu interpreți de folclor, cu lideri PSD la festivalurile care animă Moneasa, cu oaspeți la Zilele Monesei. Nicio imagine despre activități administrative firești pentru un primar aflat la al treilea mandat.
Fac o vizită la primărie în zi de lucru, la ora 10. Ceasul mare din hol arată 6 fără un sfert. La secretariat aflu că domnul primar este plecat trei zile „în interes de serviciu” și nu a delegat nimănui comunicarea.
Doamna Petrișor, noul secretar general al administrației locale, este în plină predare-primire. Tânăra care o ajută este vădit deranjată de prezența presei. Întreb dacă nu se poate vorbi cu viceprimarul. Nimeni nu știe nimic.
Apelurile și sms-ul trimise primarului n-au avut efect. Domnul primar este de negăsit.
Ajutorul vine din nou de pe Facebook: pe pagina lui Doru Miron, viceprimar PNL, în afară de contacte, se pot vedea lucrări în jurul Lacului cu nuferi, achiziția unui buldo-excavator „cu finanțare nerambursabilă prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , în valoare de 80.000 de euro”, o întâlnire a Consiliului Local cu membrii unui fond de investiții german. Deci, ceva se mișcă.
Stațiunea e pe planul doi
Cu viceprimarul Miron m-am întâlnit în apropiere de primărie. Nu m-a putut primi în birou fiindcă tocmai a aflat că nu mai are acces. „Când am ajuns alaltăieri dimineața la sediu, mi-am găsit biroul încuiat. Mi s-a comunicat că nu mai am birou, să stau împreună cu secretarul general și cu alții”, mi s-a confesat viceprimarul, un tânăr familist revenit după mulți ani din Marea Britanie, unde a lucrat cu succes într-o franciză.
Este doar una dintre șicanele primarului care se poartă ca un stăpân peste comună, după cum spun de unde și relațiile proaste cu unii proprietari de hoteluri și cu administrația județeană, spune vicele. Nici după ce s-a format coaliția PNL-PSD relațiile nu s-au îndulcit.
În 2017, presa arădeană consemna nemulțumirea președintelui CJ Arad că primăria Moneasa nu are nici un proiect european și nici viziune pentru dezvoltarea stațiunii. Nici în 2022 nu are proiecte, nici pe Programul Național de Investiții Saligny, nici pe fonduri europene.
„Pe primarul Herbei nu Moneasa îl interesează, îl interesează să taie pădurea. Eu am făcut cinci sesizări pentru fraudă, delapidare, abuz în serviciu, am arătat că a scos 17 milioane lei din banii primăriei fără acoperire. De doi ani se tot verifică, dar nimic nu se întâmplă”, explică Doru Miron, care pune pe Facebook pozele camioanelor cu bușteni suspecte.
Ce s-a făcut cu greu – drumul spre Grota Ursului, arteziana și împrejmuirea de la Lacul cu nuferi sau amenajarea de la Belvedere – sunt proiecte votate în Consiliul Local și demarate cu chiu cu vai. Un proiect de digitalizare pentru plata online a taxelor stă în voința primarului de a da drumul la 4.000 lei pentru implementare și 10.000 lei pentru un server.
Dacă Herbei nu vrea, nu se face. Are majoritate în Consiliul Local cu 4 consilieri PSD, unul de la Pro România, 3 PNL și unul de la USR. Deci 5 la 4.
„Casa vindecării” cu păduri ciuntite
Numele maghiar de la 1913 al stațiunii este Menyháza, cu sensul aproximativ de „Casă a vindecării”, consemnat astfel într-o monografie publicată în 2007 de Felicia-Aneta Oarcea și Spiridon Groza.
Lucrarea arată că Moneasa deține peste 3.000 ha de pădure administrată de un ocol silvic privat și că locuitorii comunei lucrează la pădure, în exploatarea lemnului, a marmurei și a calcarului. Și, evident, în turism, unde sunt angajați în sezon aproximativ 300 de oameni din populația înregistrată de 820 persoane din comună.
„În ultimii ani ai veacului nostru, suprafața defrişată s-a situat în medie la cca. 20.000 m³, dublă față de perioada interbelică. Excesul a dus la dezechilibre ecologice”, subliniază autorii monografiei.
De la viceprimar aflu că 1.200 ha de pădure sunt ale primăriei, care le exploatează pentru nevoile de încălzire ale populației și pentru vânzare.
Oamenii locului știu bine ce se întâmplă și își exprimă uneori pe forumuri dubiile privind licitațiile de vânzare a averii forestiere a primăriei.
„Opriți hoții din Moneasa, opriți Mafia!”, scria un anonim pe glsa.ro. Se vorbește despre furturile de lemn care se văd cu ochiul liber pe dealuri chelite. Lumea menționează pe rețelele sociale nume ca „Baxi” și „Barna”, pădurarii din zonă. Dar de asumat, sătenii nu își asumă reclamații, fiindcă riscă să se pună rău cu cei care conduc zona.
„Furtuna din 2017 a fost un pretext pentru a tăia copaci sănătoși. Atunci s-au intensificat furăciunile”, ne-a povestit confidențial un localnic. Negustoria cu lemn i-a îmbogățit pe mulți.
Înainte de a fi primar, Nuțu Herbei a fost pădurar la Direcția Silvică Arad. A plecat de acolo cu un minus de gestiune, „aproximativ 500 mc de masă lemnoasă, în special arbori valoroși”, cum au consemnat în 2006 inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Oradea.
Viceprimarul spune că prejudiciul de peste un miliard de lei vechi plătit l-a scăpat pe Herbei de penal. De aici încolo, drumul în politică a actualului primar PSD a fost neted și fără opreliște.
Turism și ruine ilustre
Pe drumul pietruit spre Lacul cu Nuferi și spre Grota Ursului, după ce treci de monumentul memorial care amintește de sculptorul Gheorghe Groza, undeva în dreapta se mai vede printre copacii crescuți inclusiv în interior ruina a ceea ce era în secolul al XIX-lea clădirea Vilei Nufărul finanțată de groful Friedrich von Wenckheim începând cu 1891, când a cumpărat stațiunea Moneasa.
Până în 1918, când stațiunea intră în administrarea Ministerului Sănătății, Moneasa devine înfloritoare prin investițiile făcute de grof, dar și de familii bogate care cumpără aici proprietăți.
Până acum 5-6 ani se mai putea vedea intrarea cu coloane și blazonul din superba vilă descrisă pe site-ul www.wenckheim.hu ca un palat cu două etaje, sală de bal, cazino și restaurant pentru 300 de persoane. Azi ruina stă să cadă. După 1989 a fost sistematic jefuită. S-a furat de la marmura roșie a cabinelor, la faianța în stil Secession și până la acoperiș.
În 2006, terenul și ruinele Vilei Nufărul au intrat în patrimoniul lui Valer Blidar, patronul Astra Vagoane Arad, care a promis că o va reface după planurile inițiale.
Pe internet se găsește o randare, un model 3D al planului. Un litigiu de durată cu primăria a întârziat proiectul, care nu poate rămâne același deoarece degradările survenite în timp fac imposibilă restaurarea, totul trebuie reconstruit de la capăt.
Privatizările haotice și trecerea hotelurilor dintr-o mână în alta a produs între 1991 și 2000 un declin greu de remediat. După ce stațiunea s-a transformat în 1991 în societate pe acțiuni, în anul 2000 s-a vândut la pachet către Arconserv SA, firma unuia dintre cei mai bogați arădeni, Alexandru Bercea, afacerist imobiliar. Acesta a vândut pe bucăți bunurile stațiunii.
Dar și politicienii de tranziție și-au luat partea. Fostul parlamentar PRM trecut la PSD, Nicoară Creț, a cumpărat de la stat hotelul Moneasa construit cu 200 locuri de cazare în 1981, l-a ținut în paragină mulți ani, după care l-a înstrăinat.
Restituirea unor proprietăți către urmașii celor care au edificat stațiunea în secolele XIX și XX a condus la alte vânzări. Turismul de vară și de tratament de la Moneasa există grație proprietarilor actuali care au investit. Există și o salină terapeutică, investiție a unei clinici moderne.
Prezentarea de pe site-ul primăriei a stațiunii amintește de izvoarele curative bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale și mezotermale bune pentru afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, boli reumatice și metabolice. Apele termale au temperatura de 25-32°C.
Sunt enumerate atracții turistice ca Peștera Liliecilor, Peștera Albă, Cariera de marmură neagră și roșie, Casa sculptorului Gh. Groza, Cascada Boroaia, Galeria de sculpturi din parc, rezervația de nuferi și… pârtia de schi, care nu există. Un muzeu al Monesei, cu o istorie ce merită a fi povestită, se promite de mulți ani, dar nu există decât o un mic muzeu al satului organizat de Casa de Cultură. Și acesta necesită renovări ignorate de Consiliul Local.
Neactualizat, site-ul primăriei Moneasa nu include și alte obiective turistice, ca punctul Belvedere de unde se vede toată stațiunea, Teatrul de vară, Lacul Liniștit plin de pești, sau existența stagiunii culturale estivale în weekend, introdusă anul acesta pentru a atrage turiștii.
Stațiunea de la poalele Munților Codru Moma, supranumită în secolul XX „Perla Munților Apuseni”, Moneasa are ca potențial aerul bun, microclimatul răcoros care i-a făcut pe turiști să se refugieze aici de caniculă, apele termale terapeutice, locuri de vizitat.
Primarul se plânge permanent că nu este ajutat „de la centru” să dezvolte stațiunea, dar dezinteresul edilului se vede îndată ce depășești zona centrală sau te uiți în sus, la copacii răriți de pe dealuri.
