Instanța a constatat nulitatea certificatului de moștenitor pe baza căruia Rodica Baștea a obținut jumătate din imobil – pe care i l-a vândut ulterior familiei Iohannis – și a dispus radierea dreptului acesteia de proprietate din Cartea Funciară.
De asemenea, judecătorii au decis înscrierea statului român ca proprietar al întregului imobil și obligarea pârâtei să predea bunul „în deplină proprietate și liniștită posesie”.
Hotărârea Tribunalului Sibiu permite întabularea completă a imobilului și continuarea demersurilor de recuperare a prejudiciilor.
În prezent, fostul președinte Klaus Iohannis datorează statului aproximativ un milion de euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului în perioada 1999–2015, la care se adaugă dobânzi și penalități.
Imobilul a fost închiriat în acești ani unei bănci, iar veniturile obținute au fost încasate de familia Iohannis.
În toamna anului 2025, ANAF a trecut la executarea silită a cotei de jumătate din clădire pe care statul o deținea deja, după ce foștii proprietari au refuzat predarea cheilor, invocând faptul că nu le au.
În paralel, statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a solicitat în instanță instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis, pentru garantarea recuperării sumelor datorate.
Cererea a fost respinsă de Tribunalul Sibiu în noiembrie 2025, decizie care a fost însă atacată cu apel, dosarul urmând să fie judecat la Curtea de Apel Alba.
Potrivit ANAF, solicitarea sechestrului a fost formulată după ce familia Iohannis a refuzat plata voluntară a sumelor datorate statului.
Originea litigiului: o poveste care începe înainte de 1989
Istoricul juridic al imobilului din strada Nicolae Bălcescu nr. 29 începe cu naționalizarea clădirii în anii ’60, pe vremea regimului comunist. Proprietarii de atunci au fost soții Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baștea).
După Revoluție, în anii ’90, apare un presupus moștenitor, Ioan Baștea, strănepot al Mariei Ghenea. În 1999, acesta obține o hotărâre judecătorească prin care este revocată naționalizarea, iar ulterior își consolidează drepturile asupra imobilelor.
La 1 iunie 1999, Klaus Iohannis, pe atunci inspector școlar la Sibiu, se prezintă la notar cu o procură de reprezentare a lui Ioan Baștea.
Prin succesiunea autentificată în aceeași zi, Ioan Baștea devine proprietarul imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Tot atunci, acesta vinde jumătate din clădire soților Klaus și Carmen Iohannis pentru suma de 3.200 de dolari.
Litigiile au continuat ani la rând. În 2014, Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare al imobilului din Sibiu, iar în septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul Rodicăi Baștea, soția lui Ioan Baștea, confirmând pierderea dreptului său de proprietate.
Tot în 2024, familia Iohannis a pierdut definitiv și imobilul din strada Gheorghe Magheru nr. 35, o altă proprietate cu istoric similar, după ce instanța supremă a stabilit că statul român este moștenitor legal.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
