Linkuri accesibilitate

Steagul suedez, arborat la sediul NATO


Ceremonia de ridicare a steagului suedez la sediul cartierului general al NATO, de la Bruxelles.
Ceremonia de ridicare a steagului suedez la sediul cartierului general al NATO, de la Bruxelles.

Steagul suedez a fost arborat la sediul NATO pentru prima dată luni într-o ceremonie care a marcat aderarea țării la Alianță. Suedia a devenit al 32-lea aliat al NATO pe 7 martie după depunerea instrumentului său de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la guvernul Statelor Unite.

Secretarul general l-a întâmpinat pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson la sediul NATO pentru o ceremonie de ridicare a drapelului care să marcheze aderarea Suediei.

Stoltenberg i-a mulțumit prim-ministrului Kristersson pentru conducerea personală puternică și angajamentul său de a conduce Suedia în NATO. „Suedia și-a ocupat locul cuvenit la masa NATO sub scutul protecției articolului 5 – garanția supremă a libertății și securității noastre. Toți pentru unul și unul pentru toți."

Pe o ploaie persistentă şi în prezenţa prinţesei moştenitoare Victoria a Suediei şi a prim-ministrului Ulf Kristersson, doi ofiţeri ai armatei suedeze au înălţat drapelul în culorile galben şi albastru în sunetul imnului naţional al Suediei.

Steagul Suediei a fost arborat pentru a se alătura steagurilor celorlalți 31 de Aliați, în timp ce s-a cântat imnul național suedez și imnul NATO.

Ceremoniile de ridicare a drapelului au avut loc simultan la comandamentele NATO din Belgia și SUA: Allied Command Operations (SHAPE) din Mons și Allied Command Transformation din Norfolk, Virginia.

„Aderarea Suediei arată din nou că ușa NATO rămâne deschisă. Nimeni nu o poate închide. Fiecare națiune are dreptul să-și aleagă propria cale, iar noi toți alegem calea libertății și a democrației”, a declarat premierul suedez.

Stoltenberg a amintit că NATO aniversează în acest an 75 de ani de existență și a subliniat că legătura transatlantică dintre Europa și America de Nord au asigurat libertatea și securitatea aliaților.

Suedia va contribui la construirea unei Alianței Nord-Atlantice și mai puternice într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, a spus el, adăugând că „aderarea la NATO este bună pentru Suedia, bună pentru stabilitatea în Nord și bună pentru securitatea întregii noastre Alianțe”.

Și România a marcat momentul. O ceremonie de arborare pe catarg a drapelelor Suediei, României și NATO, a avut loc luni, 11 martie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, și a ambasadoarei Regatului Suediei în România, Therese Hydén.

În cadrul ceremoniei, ministrul apărării naționale a declarat că Suedia, în calitate de membru al NATO, va contribui în mod egal atât la elaborarea politicilor și deciziilor Alianței, cât și la consolidarea forțelor aliate. ,,Noul aliat aduce la masa NATO o armată puternică și bine pregătită, precum și o industrie de apărare robustă”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

Ambasadoarea Regatului Suediei în România, Therese Hydén, a precizat că țara sa intenționează să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor aliaților NATO.

,,Vom împărtăși aceleași provocări, riscuri și responsabilități asemenea tuturor statelor aliate, vom contribui cu toate capabilitățile noastre și vom respecta valorile Tratatului de la Washington. Odată cu intrarea în NATO, Alianța Nord-Atlantică va fi mai puternică și Suedia va fi mai în siguranță”, a declarat ambasadoarea Therese Hydén.

Imediat după declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, Suedia a luat decizia, după 200 de ani de neutralitate, de a renunța la politica de nealiniere militară și de a beneficia de garanțiile de securitate oferite de Alianță.

Acest pas extrem de important are ca bază 30 de ani de parteneriat strâns cu NATO, timp în care armatele României și Suediei s-au antrenat și au participat împreună la misiuni și operații, în Kosovo și Afganistan, și au colaborat strâns la consolidarea securității atât la nivel european, cât și global.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG