Linkuri accesibilitate

Fără știri pe Facebook. Ce ar însemna o decizie similară în România


Australia a rămas, joi, 18 februarie, fără știri pe Facebook.

Surpriză a fost cea mai frecventă reacție a australienilor intervievați joi, după ce știrile au dispărut de pe paginile lor de Facebook. Decizia platformei de socializarea poate avea urmări globale, inclusiv în România și are ca miza împărțirea fondurilor din publicitatea digitală.

Situația care a dus la blocarea conținutului de știri de pe paginile de Facebook din Australia este una prezentă și în România: majoritatea banilor din publicitatea digitală merg către marile platforme de tipul Facebook și Google și mai puțin de 20% ajung la producătorii de conținut.

Specialiștii consultați de Europa Liberă consideră momentul unul extrem de important pentru viitorul abordării globale a relației dintre mass-media și giganții din domeniul tehnologiei. Iar cu 12 milioane de utilizatori în România, Facebook a devenit și aici o platformă vitală pentru producătorii de conținut.

În opinia președintelui Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, există riscul ca, în final, publicul să fie cel afectat de conflictul între giganții tehnologiei și organizațiile mass-media.

Dacă ne uităm la obiceiurile de consum, și, de fapt, de acolo ar trebui să plece analiza, o să vedem că rețelele sociale au devenit surse principale de informații pentru o proporție mare de oameni și dacă nu surse principale, cu siguranță surse secundare, după televiziune. Ar trebui să vedem în ce măsură un astfel de aranjament între platformele sociale și furnizorii de media nu reduce cumva accesul la informație. Discuția despre compensarea furnizorilor de știri de către platforme a pornit, în urmă cu ani buni, din rațiuni comerciale. S-ar putea să ajungem la concluzia că victima colaterală este consumatorul de media care va avea mai puțin acces la informații”, spune Ioana Avădani la Europa Liberă.

Dragoș Stanca a explicat la Europa Liberă semnificația situației din Australia pentru piața media din România.
Dragoș Stanca a explicat la Europa Liberă semnificația situației din Australia pentru piața media din România.

În opinia expertului în mass-media, Dragoș Stanca, antreprenor în mediul digital, presa de calitate din România ar putea avea însă de câștigat dacă situația de joi din Australia s-ar extinde la nivel global și ar fi aplicată și în România. „Eu numesc presă doar instituțiile media care au știut să își cultive o relație sănătoasă cu audiența. Nu consider că cei care au adoptat modelul de business fabricat de accesări și ’unici la kilogram’ cu orice preț, prin click bait, prin fake news, prin metode de înșelare a audienței sau prin diverse alte tehnici de tip Search Engine Optimisation, merită un loc în breasla jurnalistică. După părerea mea trebuie separate apele, cei care optează pentru modelul de business ’cantitate cu orice preț’ pentru a lua banii din zona publicității, care nu se uită la altceva decât la trafic, se află într-o industrie care este separată de ce înseamnă, în accepțiunea mea, jurnalism responsabil asumat, documentat, muncit și, deci, scump. Așa că cei care vor merge pe drumul afișări, afișări, afișări, click, click, click vor muri, dacă această decizie se va implementa în România, iar cei care au știut să își cultive o relație sănătoasă cu publicul și acel public se va muta înapoi către domeniul web preferat, acele instituții vor avea de câștigat".

Cum s-a ajuns aici. Asemănări cu România și diferențe majore

Dragoș Stanca explică faptul că situația din Australia este rezultatul unui lobby foarte puternic făcut în ultimii ani de Rupert Murdoch și trustul său, principalul jucător din piața australiană de media.

Marea majoritate a banilor din publicitatea digitală pleacă către aceste platforme globale. În cazul României, procentul depășește 85%, în cazul Australia, procentul este de 81%.
Dragoș Stanca

„La fel cum se întâmplă în toată lumea, inclusiv în România, marea majoritate a banilor din publicitatea digitală pleacă către aceste platforme globale. În cazul României, procentul depășește 85%, în cazul Australia, procentul este de 81%. Oricât pare de greu de înțeles, situația din Australia este similară cu situația din România din punct de vedere al modului în care au fost debalansate zonele ’de putere’ din punct de vedere al banilor pe care media tradițională mai reușește să îi strângă, față de noile platforme. Diferența majoră este că piața din România este și mică și extrem de fragmentată, în schimb în Australia, datorită sau din cauza, depinde de perspectivă, lui Rupert Murdoch, piața este mult mai concentrată. Și atunci, tot sistemul de putere, combinat cu influența politică a dus la acest deznodământ în care practic a intervenit Legislativul care a spus destul e destul”, spune Dragoș Stanca.

Dragoș Stanca spune că principala problemă pentru Facebook este că, dorind să sprijine producătorii de conținut, Australia vrea să medieze o relație în care gigantul tehnologiei ar urma să plătească un fel de abonament pentru conținutul rulat pe platformă.

Instituțiile media care doresc să intre într-o negociere cu Google și Facebook se vor așeza față în față în prezența unui ’consiliu al concurenței’ în varianta australiană și va avea loc o negociere. Publisher-ul va cere o sumă, big-tech-ul va spune dacă e de acord sau nu, va face o contra-ofertă, iar arbitrul neutru teoretic, ’Consiliul Concurenței’ australian va spune suma x este decizia noastră. Acesta este principalul punct sensibil pentru zona big–tech, și anume că o entitate terță va decide dacă cererea unui publisher este sau nu rezonabilă, iar în momentul în care va spune da, este rezonabilă, acea sumă va deveni un soi de abonament pe care Facebook, în cazul dat, va trebui să îl plătească pentru a distribui în continuare conținutul,” explică expertul în media digitale Dragoș Stanca.

Compania lui Mark Zuckerberg e în conflict deschis cu guvernul Australiei.
Compania lui Mark Zuckerberg e în conflict deschis cu guvernul Australiei.

Situația este similară celei pe care o practică rețelele de cablu, care plătesc o taxă pentru a transmite anumite canale TV, explică Dragoș Stanca, dar, adaugă el, pentru Facebook poate avea drept consecință inclusiv prăbușirea acțiunilor de pe bursă. „. Practic, dacă Facebook permite asta în Australia, pot estima că acțiunile Facebook la bursă se vor prăbuși cu o viteză foarte mare, pentru că va deschide un precedent global foarte periculos pentru companie”.

O zi fără știri pe Facebook. Riscuri și consecințe

În opinia Ioanei Avădani, o zi fără furnizorii de media prezenți în social media în România ar însemna mai mult și ar avea consecințe mai adânci decât faptul că ar fi o zi „cu pisici, cu mâncare, cu informațiile noastre personale și cu plângerile obișnuite despre ce am mai văzut la televizor.”

Președintele Centrului pentru jurnalism independent, Ioana Avădani.
Președintele Centrului pentru jurnalism independent, Ioana Avădani.

„Mi se pare nerealist să ai pretenția să întorci publicul către paginile tale, cele care furnizează informație, atunci când ani de zile te-ai luptat să ajungi cu informația acolo unde este publicul. Există deja o generație de consumatori media care s-au obișnuit să își primească informațiile pe canalele pe care le frecventează de regulă. A încerca acum să spui ’întoarce-te la sursă’ este destul de greu și va cere timp.”

„Pentru presa din România ar însemna să piardă din consumatori. Nici măcar nu pot să le spun cititori, pentru că nu știu în ce măsură oamenii merg mai departe de titlu, poză și primul paragraf. Există studii care arată că de regulă oamenii se mulțumesc doar cu acea bucățică de informație, fără a mai accesa linkul și a citi articolul în întregime”, adaugă președintele CJI.

Ce urmează în conflictul dintre Facebook și Australia

Premierul Australiei Scott Morrison a declarat joi, după ce Facebook a blocat știrile din news-feed-urile australienilor, că decizia este „arogantă și dezamăgitoare”, iar Australia nu va fi intimidată.

Dragoș Stanca explică că deocamdată Facebook încearcă să aducă publicul de partea sa. Iar direcția spre care se vor îndrepta lucrurile va fi mai clară abia în zilele următoare. Dacă interdicția impusă de Facebook de a mai posta sau distribui știri în Australia este menținută, există și varianta în care utilizatorii se vor întoarce către paginile web ale producătorilor de conținut, crescând astfel veniturile acestora, dar vor exista și pagini care ar dispărea.

„Dacă au 90% din trafic din Facebook, lucru care e foarte des în industria de publishing din România, de exemplu, ele practic rămân fără public pentru că nu și-au creat o strategie care să aducă publicul aproape de brandul pe care îl dețin, ci s-au bazat pe distribuția din Facebook. Și big-tech are argumente valide de partea sa, însă adevărul este că coarda a fost întinsă cam prea mult și acum se dă cu ciocanul și se intervine prea brutal într-o chestiune care e mult mai complexă”.

Tipul de conținut care va acoperi golul lăsat de știri pe paginile de Facebook este unul dintre semnele de întrebare pe care le ridică situația din Australia.
Tipul de conținut care va acoperi golul lăsat de știri pe paginile de Facebook este unul dintre semnele de întrebare pe care le ridică situația din Australia.

Interesant este ce ar putea apărea în locul știrilor, spune Ioana Avădani. „Rămâne un spațiu gol de informație. Acolo unde eliminăm conținutul care are cât de cât un control editorial, nu vorbim de calitate, vorbim de mecanism, golul poate fi umplut de persoane care vor putea să publice orice.”

Ea precizează și că a tăia un canal de informare nu este în intenția unui guvern democratic, iar din acest punct de vedere „e bine pentru noi că se întâmplă în Australia, unde nu avem dubii asupra rațiunilor pentru care s-a întâmplat. Dacă se întâmpla într-o țară mai puțin democratică puteam să ne gândim că justificările sunt altele, și anume de control asupra fluxurilor de informații. Putem porni de la premisa unei bune intenții de a aduce un echilibru în relația aceasta care este puternic debalansată între platforme și furnizorii de informații. Între cele două, există însă consumatorul de informații, care poate să iasă în pierdere, spune Ioana Avădani

XS
SM
MD
LG