Plenul reunit a aprobat marți raportul Comisiilor de apărare ale parlamentului dat Strategiei Naționale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024, cu 311 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 38 de abţineri.
Documentul are cinci capitole:
- România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională - prezintă viziunea României moderne, cu fundamente pentru politica externă şi de securitate ancorate în apartenenţa la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi la parteneriatul strategic cu SUA. Totodată, este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în faţa ameninţărilor şi a evoluţiilor mediului de securitate internaţional, astfel încât să fie asigurate securitatea şi prosperitatea cetăţenilor români.
- Interese şi obiective naţionale de securitate - abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.
- Evaluarea mediului internaţional de securitate - prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. "În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate naţională", spune raportul comun al comisiilor de specialitate.
- Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi - detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică cauzată de pandemia de SARS-CoV 2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentaţia iliberală, evoluţia eurasiatică şi a Republicii Moldova, stagnarea extinderii UE în Balcanii de Vest fenomenul terorist, tendinţa de destructurare a multilateralismului, absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, infrastructura precară, declinul demografic, corupţia, gestionarea cu dificultate a fondurilor europene, criminalitatea transfrontalieră, utilizarea şi furnizarea noilor tehnologii, operaţiuni ofensive cu caracter hibrid.
- Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României - abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.
Parlamentarii Uniunii Salvați România s-au abţinut de la vot, reproșând documentului că nu prevede corupția la nivel de prioritate a statului român.
„PNL şi PSD încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupţiei. Noi, de la USR, nu suntem de acord. Aceasta luptă nu a fost perfectă (...), dar cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue. Strategia Naţională de Apărare are multe aspecte pozitive. (...) Considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie în mod explicit lupta împotriva corupţiei. Şi să nu va gândiţi doar la câţiva politicieni certaţi cu legea, ci la consecinţele mult mai grave ale acestui flagel. (...) Corupţia a fost şi a rămas una dintre principalele vulnerabilităţi la adresa securităţii României şi la adresa românilor şi continuă să fie prezentă în viaţa de zi cu zi a românilor, dar mai ales la cele mai înalte niveluri din statul român. Acest lucru este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, rapoartele MCV, GRECO, de declaraţiile Comisiei de la Veneţia", a argumentat deputatul USR Stanciu Viziteu, citat de Agerpres.
La scurt timp de la adoptarea strategiei în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Moscova a ironizat intenția Bucureștiului de a include Rusia pe lista amenințărilor la siguranța națională, spunând prin vocea purtătorului de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, că intenția poate fi explicată doar prin dorința României de a consolida prezența SUA și a NATO în regiunea Mării Negre.
Ea a spus că Bucureștiul nu este capabil să gândească independent și nici să se afirme independent, preluând „schemele de confruntare ale altora” și contribuind la creșterea tensiunilor și neîncrederii în regiune, chiar cu prețul propriilor interese.
Ea a acuzat Bucureștiul că, în loc să se afirme independent, ca furnizor de stabilitate, contribuie la creșterea tensiunilor și a neîncrederii în regiune.
„Este evident, noua versiune a strategiei românești va fi folosită pentru consolidarea prezenței militare a SUA și NATO în Marea Neagră. Astfel, Bucureștiul, în loc să se afirme independent, aşa cum scriu ei, „ca furnizor de stabilitate”, îşi aduce propria contribuţie la creșterea în continuare a tensiunilor și a neîncrederii în regiune” – a declarat Zaharova, citată de Rador, în cadrul unui briefing susţinut joi.
Zaharova mai spune că Bucureștiul denotă că nu e capabil nici să gândescă independent, câtă vreme preia „schemele de confruntare ale altora în raport cu Rusia”.
„Faptul că Bucureştiul foloseşte metoda plagiatului nu face decât să confirme, așa cum ni se pare, că politicienii români nu sunt capabili să gândească independent, că sunt dispuşi să discute schemele de confruntare ale altora în raport cu Rusia, chiar cu prețul propriilor interese, interese care, printre altele, țin de apartenența noastră comună la Marea Neagră.”
„Desigur, important ar fi fost de menționat şi cine a contribuit la deteriorarea relaţiilor, pentru a nu da vina pe țara noastră, ci pe cei care au deteriorat indicatorii enunţaţi mai sus”, a mai spus Zaharova.
La scurt de la adoptarea strategiei, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre document ca unul cu o „abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”.
Și ambasadorul Rusiei la Bucureşti a reacționat spunând despre strategie că este „un document al unui stat NATO” și a dat asigurări că Rusia nu urmărește „niciun fel de scopuri agresive”.
„Pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi din bugetele anuale pentru Apărare. Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque: „Pe frontul de vest nimic nou”. Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global”, a spus Valeri Kuzmin în cadrul unei conferințe online, citat de Mediafax.
La scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la sediul instituției pe ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, pentru a da explicații în legătură cu declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației ruse.
