Două documente cheie publicate recent la Washington prezintă direcții diferite în politica externă, oferind atât aliaților, cât și adversarilor SUA multe motive de reflecție, în contextul analizării unor chestiuni strategice majore.
Strategia de securitate națională (NSS) a Casei Albe, de 33 de pagini, publicată săptămâna trecută, a ocupat prima pagină a ziarelor cu abordarea „America First” (America pe primul loc), în care se afirmă că „zilele în care Statele Unite susțineau întreaga ordine mondială s-au încheiat”.
Strategia critică Uniunea Europeană și vorbește despre refacerea „stabilității strategice” în relația cu Rusia, ceea ce a atras laude din partea Moscovei.
Între timp, un proiect de lege privind apărarea, denumit National Defense Authorization Act (NDAA), care se întinde pe 3.086 de pagini, urmărește să blocheze cheltuielile pentru angajamentele militare ale Washingtonului în Europa și să concentreze atenția serviciilor de informații asupra cooperării militare a Rusiei cu China și Coreea de Nord.
„Există viziuni diferite”, a declarat Olivia Enos, cercetător-principal la Institutul Hudson, pentru RFE/RL, adăugând că Congresul SUA se opune strategiei NSS.
„Dar cred că este un drum lung până să aflăm dacă alocările vor fi finanțate integral sau nu”, a spus ea.
Prioritățile lui Trump: America și China
Secțiunea NSS privind prioritățile regionale începe cu emisfera vestică, după care trece la Asia, Europa și Orientul Mijlociu.
„NSS-ul lui Trump este o corectare foarte necesară a deceniilor de «strategii» care... angajează Statele Unite într-o concepție exagerată a strategiei naționale”, a scris Alexander Gray, care a făcut parte din Consiliul Național de Securitate (NSC) în prima administrație Trump.
În comentariul pentru Atlantic Council, el a afirmat că accentul pus pe emisfera vestică era „o sinceritate reconfortantă cu privire la obiectivele esențiale ale Statelor Unite: securizarea teritoriului național”.
Alți observatori au sugerat, de asemenea, că ordinea listei reflectă în mod direct prioritățile Casei Albe.
„Decizia de a acorda o importanță deosebită politicii externe în emisfera vestică se îndrepta, fără îndoială, către una dintre prioritățile interne principale, și anume combaterea imigrației”, a afirmat Olivia Enos.
Enos a spus că abordarea NSS față de China a fost influențată și de preocupările legate de politica internă.
„Totul ține de reindustrializare. Totul ține de securitatea economică”, a afirmat ea, remarcând lipsa precizărilor cu privire la încălcările drepturilor omului, de exemplu.
NSS nu are remușcări în această privință, afirmând: „Căutăm relații bune și relații comerciale pașnice cu națiunile lumii, fără a le impune schimbări democratice sau sociale”.
Deși NSS urmărește „reechilibrarea” relațiilor economice cu China, documentul nu menționează nimic despre alianța Beijingului cu Moscova.
În schimb, proiect de lege privind apărarea, NDAA, solicită agențiilor de spionaj americane să furnizeze „o evaluare a cooperării militare dintre Rusia și Republica Populară Chineză, inclusiv comerțul cu produse de apărare, exerciții militare comune și schimbul de informații militare”.
Atât NSS, cât și NDAA susțin puternic Taiwanul.
Europa
NSS a provocat controverse în Europa, care – potrivit documentului – este amenințată de „dispariția civilizației”.
Documentul se referă la politicile din Europa care „subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și creează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea drastică a natalității și pierderea identității naționale și a încrederii în sine”.
Această formulare amintește de discursul ținut de vicepreședintele JD Vance la München, în februarie 2025, când a criticat România pentru anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale, precum și Berlinul unde partidele principale evită să se asocieze cu radicalii din Alternativa pentru Germania, și pare să sublinieze acuzațiile SUA că partidele de dreapta nu se bucură de libertăți democratice.
De asemenea, documentul condamnă Europa pentru „cenzura libertății de exprimare”, posibil o referire la măsurile UE împotriva companiilor americane de social media.
Oficialii americani au vorbit în repetate rânduri despre această problemă.
Înaintea summitului NATO de săptămâna trecută, Christopher Landau, secretarul de stat adjunct al SUA, a emis un răspuns furios la amenda aplicată de UE rețelei de socializare X.
„Națiunile Europei nu pot să se bazeze pe SUA pentru propria lor securitate în același timp în care subminează în mod deschis securitatea SUA prin intermediul UE (nealeasă, nedemocratică și nereprezentativă). Această amendă este doar vârful icebergului”, a scris el pe X.
„Când aceste țări poartă pălăriile NATO, insistă că cooperarea transatlantică este piatra de temelie a securității noastre reciproce. Dar când aceste țări poartă pălăriile UE, urmăresc tot felul de agende care sunt adesea complet contrare intereselor SUA”, a scris el ulterior.
Documentul NSS continuă să provoace reacții puternice în Europa.
Pe 8 decembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a acuzat Washingtonul de „o amenințare inacceptabilă de a se amesteca în politica europeană”.
„Această strategie continuă să vorbească despre Europa ca despre un aliat. Este în regulă, dar dacă suntem aliați, trebuie să acționăm ca atare”, a adăugat el.
Sam Greene, analist specializat pe Rusia la Kings College London, a declarat pentru RFE/RL că „această strategie marchează începutul sfârșitului alianței transatlantice”.
„Europa nu poate accepta o relație în condițiile propuse de SUA: una în care SUA determină atât contururile securității europene, cât și conținutul politicii interne europene, cerând în același timp împărțirea sarcinilor.”
Împărțirea sarcinilor este un element cheie al noii Strategii de Securitate Națională (NSS) a SUA, reflectând presiunea exercitată de mult timp de administrația Trump asupra țărilor europene pentru a-și majora cheltuielile de apărare.
Reducerea efectivelor militare americane în Europa era așteptată de câteva luni, de când Pentagonul a anunțat că va efectua o revizuire a poziției forțelor globale, iar în octombrie s-a anunțat că sute de soldați americani retrași din România nu vor fi înlocuiți.
NDAA oferă totuși speranță europenilor îngrijorați, cerând ca efectivele militare americane să rămână la 76.000 și interzicând retragerea echipamentelor cu o valoare de peste 500.000 de dolari.
Rusia, Ucraina
NDAA prevede, de asemenea, continuarea sprijinului SUA pentru consolidarea armatelor statelor baltice – Letonia, Lituania și Estonia – pentru a descuraja „agresiunea Federației Ruse”.
Împreună cu alte elemente, aceasta contribuie la un sentiment clar de contracarare a amenințării militare ruse în proiectul de lege.
Documentul beneficiază de sprijinul bipartid și de susținerea președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, un republican.
NSS nu se referă la Rusia ca la o amenințare sau un adversar, spre deosebire de versiunile anterioare ale strategiei, ceea ce a stârnit mirare.
„Dacă este nevoie să existe discuții private între Rusia și SUA pentru a-l liniști pe (președintele rus Vladimir) Putin sau pentru a-i mângâia ego-ul, nu am nimic împotrivă”, a spus Olivia Enos.
„Dar să transmiți public ceea ce eu percep ca o slăbire a poziției... este foarte îngrijorător. Pentru mine, China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord ar trebui să fie toate considerate adversare.”
David Cattler, care a deținut o serie de funcții de conducere atât în cadrul NATO, cât și în agențiile de informații americane, a remarcat într-o analiză că strategia Casei Albe „sugerează că comportamentul Rusiei, deși periculos, este în cele din urmă maleabil prin angajament”.
NSS menționează că Europa percepe Rusia ca o amenințare și subliniază eforturile de a căuta pacea în Ucraina atât ca mijloc de „restabilire a stabilității strategice cu Rusia”, cât și pentru a permite „supraviețuirea Ucrainei ca stat viabil”.
Acest lucru reflectă multe dintre pozițiile adoptate în timpul discuțiilor privind încetarea invaziei rusești pe scară largă în Ucraina.
Propunerile recente prevedeau ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că scopul acordului este „prosperitatea pe termen lung” a Ucrainei.
„NSS aduce la convergență mai multe tendințe”, a scris Cattler.
„O caracterizare mai blândă a Rusiei din partea SUA, o preferință pentru stabilizarea rapidă a Ucrainei și așteptări fără precedent privind autonomia europeană. Niciuna dintre acestea nu este complet nouă, dar împreună accelerează tranziția către o ordine internațională mai fragmentată.”
Articol preluat de pe pagina rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
